Indulcitorii artificiali dau pofta de dulce?

Publicat in

Invata despre efectele indulcitorilor artificiali si daca te fac sa poftesti la dulciuri.

Indulcitorii artificiali par o binecuvantare cand vrei sa slabesti. Inainte de existenta lor, singura modalitate de a iti satisface pofta de dulce era sa consumi bomboane, prajituri, sucuri si alte preparate cu calorii. Datorita indulcitorilor artificiali precum potasiu acesulfam, aspartam si sucraloza, iti poti lua "doza" de dulce fara calorii. 

Cel putin asta este ideea, dar unii sustin ca indulcitorii artificiali opresc indirect slabirea prin inducerea poftelor de dulce. In loc sa satisfaca, spun ei, indulcitorii artificiali doar iti zgandare pofta de dulce care nu poate fi satisfacuta decat prin consumul de alimente dulci bogate in calorii.

Este asta adevarat? In continuare o sa invatam ce sunt indulcitorii artificiali si daca ne fac sau nu sa poftim la dulce.

Ce sunt indulcitorii artificiali

Indulcitorii artificiali, sau inlocuitori de zahar, sunt substante chimice care se adauga mancarii pentru a ii da un gust dulce si de regula au putine sau zero calorii. 

Datorita alcaturii lor chimice, indulcitorii artificiali sunt mult mai dulci decat zaharul de masa (de pana la 20 de mii de ori mai dulci), ceea ce inseamna ca este nevoie de cantitati foarte mici pentru a obtine acelasi nivel de ducleata ca la zahar. 

Indulcitorii artificiali pot fi catalogati in doua mari categorii: nutritivi si non-nutritivi. Cei nutritivi contin calorii, pe cand cei non-nutritivi au aproape zero calorii. 

Alimentele care pot contine indulcitori artificiali sunt:

  • Produse de patiserie
  • Bomboane
  • Alimente la conserva
  • Cereale
  • Lactate
  • Suplimente nutritive sub forma de pudre
  • Budinci
  • Dressinguri de salata
  • Sosuri
  • Sucuri fara acid
  • Sucuri cu acid
  • Guma de mestecat

pastile slabire

Indulcitorii artificiali induc pofte de dulce?

Pentru ca nu au calorii, multi considera indulcitorii artificiali modalitatea ideala de a iti satisface pofta de dulce cand esti la dieta. 

Acest lucru poate fi adevarat (sunt cateva studii care arata ca a inlocui dulciurile clasice cu unele cu indulcitori fara calorii ajuta la slabire), dar consumul excesiv de indulcitori artificiali poate induce pofte alimentare de dulciuri bogate in calorii. 

Pentru a intelege de ce se poate intampla asta, trebuie sa incepem cu putina biologie evolutiva.

Cum dulciurile tind sa fie o sursa excelenta de energie pentru corpul nostru, de-a lungul evolutiei umane am dezvolta un sistem de recompensare care ne creeaza placere cand le mancam. Acest sistem de recompensare se numeste sistemul dopaminergic mezolimbic, si functioneaza prin eliberarea unei explozii de dopamina in corp cand mancam zahar. Dopamina (un neurotransmitator) face ca experienta sa fie una care creeaza placere, si transmite semnalul ca ar trebui sa mai facem asta, pentru ca este important pentru supravietuire. 

Dar cercetarile arata ca indulcitorii artificiali nu activeaza sistemul de recompensare in acelasi fel ca zaharul, pentru ca nu vin insotiti si de energia (caloriile) pe care corpul le asteapta de la ceva dulce! Asta poate insemna ca atunci cand consumam alimente sau bauturi indulcite cu indulcitori artificiali, creierul este pacalit ca trebuie sa consumam mai multe calorii (de regula alimente dense caloric si dulci) pentru a ne satisface cerintele energetice. 

Mai mult, cercetarile arata ca a manca dulciuri cu regularitate poate creste toleranta creierului la dulce, si iti poate intari preferintele alimentare pentru dulce. Conform acestei teorii, a consuma alimente dulci iti poate satisface poftele pe termen scurt, dar le poate amplifica pe termen lung. 

De aceea multi cred ca a consuma regulat indulcitori artificiali te poate incuraja sa consumi mai mult dulciuri cu calorii. 

Dar nu ar fi o analiza completa fara a ne uita si la contraargumente - si o sa vedem rapid ca teoria conform careia mananci mai multe dulciuri din cauza indulcitorilor artificiali, are ceva gauri

De exemplu, cateva studii au aratat ca a consuma regulat indulcitori artificiali nu te face sa consumi mai multe calorii mai tarziu si nici nu te face sa cauti doar alimente dulci, dense caloric. Un studiu a observat chiar ca a consuma bauturi indulcite reduce pofta de deserturi mai mult decat daca se consuma doar apa. 

Chiar daca stim ca a manca grasimi si sarat ne creste pofta de gras si sarat, nu exista dovezi ca acelasi lucru este valabil si cu dulcele. 

In plus, exista indoieli in privinta calitatii experimentelor asupra efectelor indulcitorilor artificiali asupra poftelor alimentare. Unele din aceste studii au fost facute pe animale precum soareci sau muste. Altele sunt atat de indepartate de situatii din viata reala incat este greu de crezut ca sunt practice.

De exemplu, unul din ele a pus participantii sa bea Sprite in timp ce raspundeau la intrebari despre sampon si apoi pusi sa descrie ambalajul unei sticle de apa, unui pachet de gume si unuia de M&M! Altul a pus participantii sa miroasa si sa priveasca alimentul preferat timp de 4 minute in timp ce raspundeau la intrebari despre genealogia familiei lor, in tot acest timp un cercetator plimbandu-le prin gura un betisor cu vata imbibat cu aroma mancarii la care se uitau. Nu prea sunt multi care isi iau masa astfel!!!!

Asadar, te fac sa poftesti la dulciuri indulcitorii artificiali? Raspunsul scurt este ca poate, dar nu destul de mult incat sa te ingrasi din cauza asta! 

Daca este ceva care te preocupa sau cu care ai avut probleme in trecut, redu consumul lor sau elimina-i cu totul din dieta si vezi ce se schimba. Daca pofta de dulce iti scade, atunci nu mai consuma indulcitori artificiali in viitor; daca ramane la fel, nu iti mai bate capul din cauza lor, te pot chiar ajuta.

Referinte

  1. Sharma, A., Amarnath, S., Thulasimani, M., & Ramaswamy, S. (2016). Artificial sweeteners as a sugar substitute: Are they really safe? Indian Journal of Pharmacology, 48(3), 237. https://doi.org/10.4103/0253-7613.182888
  2. Sclafani, A., & Ackroff, K. (2015). Advantame Sweetener Preference in C57BL/6J Mice and Sprague-Dawley Rats. Chemical Senses, 40(3), 181. https://doi.org/10.1093/CHEMSE/BJU070
  3. High-Intensity Sweeteners | FDA. (n.d.). Retrieved November 28, 2021, from https://www.fda.gov/food/food-additives-petitions/high-intensity-sweeteners
  4. Peters, J. C., Wyatt, H. R., Foster, G. D., Pan, Z., Wojtanowski, A. C., Vander Veur, S. S., Herring, S. J., Brill, C., & Hill, J. O. (2014). The effects of water and non-nutritive sweetened beverages on weight loss during a 12-week weight loss treatment program. Obesity (Silver Spring, Md.), 22(6), 1415–1421. https://doi.org/10.1002/OBY.20737
  5. Piernas, C., Tate, D. F., Wang, X., & Popkin, B. M. (2013). Does diet-beverage intake affect dietary consumption patterns? Results from the Choose Healthy Options Consciously Everyday (CHOICE) randomized clinical trial. The American Journal of Clinical Nutrition, 97(3), 604–611. https://doi.org/10.3945/AJCN.112.048405
  6. Raben, A., Vasilaras, T. H., Christina Møller, A., & Astrup, A. (2002). Sucrose compared with artificial sweeteners: different effects on ad libitum food intake and body weight after 10 wk of supplementation in overweight subjects. The American Journal of Clinical Nutrition, 76(4), 721–729. https://doi.org/10.1093/AJCN/76.4.721
  7. Stice, E., Spoor, S., Bohon, C., Veldhuizen, M. G., & Small, D. M. (2008). Relation of reward from food intake and anticipated food intake to obesity: a functional magnetic resonance imaging study. Journal of Abnormal Psychology, 117(4), 924–935. https://doi.org/10.1037/A0013600
  8. Westwater, M. L., Fletcher, P. C., & Ziauddeen, H. (2016). Sugar addiction: the state of the science. European Journal of Nutrition 2016 55:2, 55(2), 55–69. https://doi.org/10.1007/S00394-016-1229-6
  9. Davis, C., Patte, K., Levitan, R., Reid, C., Tweed, S., & Curtis, C. (2007). From motivation to behaviour: a model of reward sensitivity, overeating, and food preferences in the risk profile for obesity. Appetite, 48(1), 12–19. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2006.05.016
  10. Smeets, P. A. M., De Graaf, C., Stafleu, A., Van Osch, M. J. P., & Van Der Grond, J. (2005). Functional magnetic resonance imaging of human hypothalamic responses to sweet taste and calories. The American Journal of Clinical Nutrition, 82(5), 1011–1016. https://doi.org/10.1093/AJCN/82.5.1011
  11. Yang, Q. (2010). Gain weight by “going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. The Yale Journal of Biology and Medicine, 83(2), 101. /pmc/articles/PMC2892765/
  12. Wang, Q. P., Lin, Y. Q., Zhang, L., Wilson, Y. A., Oyston, L. J., Cotterell, J., Qi, Y., Khuong, T. M., Bakhshi, N., Planchenault, Y., Browman, D. T., Lau, M. T., Cole, T. A., Wong, A. C. N., Simpson, S. J., Cole, A. R., Penninger, J. M., Herzog, H., & Neely, G. G. (2016). Sucralose Promotes Food Intake through NPY and a Neuronal Fasting Response. Cell Metabolism, 24(1), 75–90. https://doi.org/10.1016/J.CMET.2016.06.010
  13. Casperson, S. L., Johnson, L. A., & Roemmich, J. N. (2017). The relative reinforcing value of sweet versus savory snack foods after consumption of sugar- or non-nutritive sweetened beverages. Appetite, 112, 143–149. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2017.01.028
  14. Lavin, J. H., French, S. J., & Read, N. W. (1997). The effect of sucrose- and aspartame-sweetened drinks on energy intake, hunger and food choice of female, moderately restrained eaters. International Journal of Obesity and Related Metabolic Disorders : Journal of the International Association for the Study of Obesity, 21(1), 37–42. https://doi.org/10.1038/SJ.IJO.0800360
  15. Hill, S. E., Prokosch, M. L., Morin, A., & Rodeheffer, C. D. (2014). The effect of non-caloric sweeteners on cognition, choice, and post-consumption satisfaction. Appetite, 83, 82–88. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2014.08.003
  16. Cui, M., Jiang, P., Maillet, E., Max, M., Margolskee, R., & Osman, R. (2006). The heterodimeric sweet taste receptor has multiple potential ligand binding sites. Current Pharmaceutical Design, 12(35), 4591–4600. https://doi.org/10.2174/138161206779010350
  17. Yunker, A. G., Alves, J. M., Luo, S., Angelo, B., Defendis, A., Pickering, T. A., Monterosso, J. R., & Page, K. A. (2021). Obesity and Sex-Related Associations With Differential Effects of Sucralose vs Sucrose on Appetite and Reward Processing: A Randomized Crossover Trial. JAMA Network Open, 4(9). https://doi.org/10.1001/JAMANETWORKOPEN.2021.26313
  18. Ludwig, D. S. (2009). Artificially sweetened beverages: cause for concern. JAMA, 302(22), 2477–2478. https://doi.org/10.1001/JAMA.2009.1822
  19. Liem, D. G., & De Graaf, C. (2004). Sweet and sour preferences in young children and adults: role of repeated exposure. Physiology & Behavior, 83(3), 421–429. https://doi.org/10.1016/J.PHYSBEH.2004.08.028
  20. Blundell, J. E., & Hill, A. J. (1986). Paradoxical effects of an intense sweetener (aspartame) on appetite. Lancet (London, England), 1(8489), 1092–1093. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(86)91352-8
  21. Crézé, C., Candal, L., Cros, J., Knebel, J. F., Seyssel, K., Stefanoni, N., Schneiter, P., Murray, M. M., Tappy, L., & Toepel, U. (2018). The Impact of Caloric and Non-Caloric Sweeteners on Food Intake and Brain Responses to Food: A Randomized Crossover Controlled Trial in Healthy Humans. Nutrients, 10(5). https://doi.org/10.3390/NU10050615
  22. Fantino, M., Fantino, A., Matray, M., & Mistretta, F. (2018). Beverages containing low energy sweeteners do not differ from water in their effects on appetite, energy intake and food choices in healthy, non-obese French adults. Appetite, 125, 557–565. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2018.03.007
  23. Tey, S. L., Salleh, N. B., Henry, J., & Forde, C. G. (2017). Effects of aspartame-, monk fruit-, stevia- and sucrose-sweetened beverages on postprandial glucose, insulin and energy intake. International Journal of Obesity (2005), 41(3), 450–457. https://doi.org/10.1038/IJO.2016.225
  24. Rolls, B. J., Hetherington, M., & Burley, V. J. (1988). Sensory stimulation and energy density in the development of satiety. Physiology & Behavior, 44(6), 727–733. https://doi.org/10.1016/0031-9384(88)90053-4
  25. Rogers, P. J., & Hardman, C. A. (2015). Food reward. What it is and how to measure it. Appetite, 90, 1–15. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2015.02.032
  26. Bertino, M., Beauchamp, G. K., & Engelman, K. (1982). Long-term reduction in dietary sodium alters the taste of salt. The American Journal of Clinical Nutrition, 36(6), 1134–1144. https://doi.org/10.1093/AJCN/36.6.1134
  27. Mattes, R. D. (1993). Fat preference and adherence to a reduced-fat diet. The American Journal of Clinical Nutrition, 57(3), 373–381. https://doi.org/10.1093/AJCN/57.3.373
  28. Rogers, P. J. (2018). The role of low-calorie sweeteners in the prevention and management of overweight and obesity: Evidence v. conjecture. Proceedings of the Nutrition Society, 77(3), 230–238. https://doi.org/10.1017/S0029665117004049
  29. Hill, S. E., Prokosch, M. L., Morin, A., & Rodeheffer, C. D. (2014). The effect of non-caloric sweeteners on cognition, choice, and post-consumption satisfaction. Appetite, 83, 82–88. https://doi.org/10.1016/J.APPET.2014.08.003
  30. Volkow, N. D., Wang, G. J., Fowler, J. S., Logan, J., Jayne, M., Franceschi, D., Wong, C., Gatley, S. J., Gifford, A. N., Ding, Y. S., & Pappas, N. (2002). “Nonhedonic” food motivation in humans involves dopamine in the dorsal striatum and methylphenidate amplifies this effect. Synapse (New York, N.Y.), 44(3), 175–180. https://doi.org/10.1002/SYN.10075
  31. Maloney, N. G., Christiansen, P., Harrold, J. A., Halford, J. C. G., & Hardman, C. A. (2019). Do low-calorie sweetened beverages help to control food cravings? Two experimental studies. Physiology & Behavior, 208. https://doi.org/10.1016/J.PHYSBEH.2019.03.019
  32. de la Hunty, A., Gibson, S., & Ashwell, M. (2006). A review of the effectiveness of aspartame in helping with weight control. Nutrition Bulletin, 31(2), 115–128. https://doi.org/10.1111/J.1467-3010.2006.00564.X
  33. Rogers, P. J., Hogenkamp, P. S., De Graaf, C., Higgs, S., Lluch, A., Ness, A. R., Penfold, C., Perry, R., Putz, P., Yeomans, M. R., & Mela, D. J. (2016). Does low-energy sweetener consumption affect energy intake and body weight? A systematic review, including meta-analyses, of the evidence from human and animal studies. International Journal of Obesity (2005), 40(3), 381. https://doi.org/10.1038/IJO.2015.177
  34. Ford, H. E., Peters, V., Martin, N. M., Sleeth, M. L., Ghatei, M. A., Frost, G. S., & Bloom, S. R. (2011). Effects of oral ingestion of sucralose on gut hormone response and appetite in healthy normal-weight subjects. European Journal of Clinical Nutrition, 65(4), 508–513. https://doi.org/10.1038/EJCN.2010.291
  35. Lutsey, P. L., Steffen, L. M., & Stevens, J. (2008). Dietary intake and the development of the metabolic syndrome: the Atherosclerosis Risk in Communities study. Circulation, 117(6), 754–761. https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.107.716159
  36. Pereira, M. A., & Odegaard, A. O. (2013). Artificially sweetened beverages--do they influence cardiometabolic risk? Current Atherosclerosis Reports, 15(12). https://doi.org/10.1007/S11883-013-0375-Z
  37. Mishra, A., Ahmed, K., Froghi, S., & Dasgupta, P. (2015). Systematic review of the relationship between artificial sweetener consumption and cancer in humans: analysis of 599,741 participants. International Journal of Clinical Practice, 69(12), 1418–1426. https://doi.org/10.1111/IJCP.12703
  38. Sathyapalan, T., Thatcher, N. J., Hammersley, R., Rigby, A. S., Pechlivanis, A., Gooderham, N. J., Holmes, E., Le Roux, C. W., Atkin, S. L., & Courts, F. (2015). Aspartame sensitivity? A double blind randomised crossover study. PloS One, 10(3). https://doi.org/10.1371/JOURNAL.PONE.0116212
  39. Shaywitz, B. A., Anderson, G. M., Novotny, E. J., Ebersole, J. S., Sullivan, C. M., & Gillespie, S. M. (1994). Aspartame has no effect on seizures or epileptiform discharges in epileptic children. Annals of Neurology, 35(1), 98–103. https://doi.org/10.1002/ANA.410350115
  40. Abou-Donia, M. B., El-Masry, E. M., Abdel-Rahman, A. A., McLendon, R. E., & Schiffman, S. S. (2008). Splenda alters gut microflora and increases intestinal p-glycoprotein and cytochrome p-450 in male rats. Journal of Toxicology and Environmental Health. Part A, 71(21), 1415–1429. https://doi.org/10.1080/15287390802328630
  41. Qin, X. (2011). What made Canada become a country with the highest incidence of inflammatory bowel disease: Could sucralose be the culprit? Canadian Journal of Gastroenterology, 25(9), 511. https://doi.org/10.1155/2011/451036
  42. Yadav, S. K., & Guleria, P. (2012). Steviol glycosides from Stevia: biosynthesis pathway review and their application in foods and medicine. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 52(11), 988–998. https://doi.org/10.1080/10408398.2010.519447
  43. Shivanna, N., Naika, M., Khanum, F., & Kaul, V. K. (2013). Antioxidant, anti-diabetic and renal protective properties of Stevia rebaudiana. Journal of Diabetes and Its Complications, 27(2), 103–113. https://doi.org/10.1016/J.JDIACOMP.2012.10.001
  44. Ozbayer, C., Kurt, H., Kalender, S., Ozden, H., Gunes, H. V., Basaran, A., Cakmak, E. A., Civi, K., Kalender, Y., & Degirmenci, I. (2011). Effects of Stevia rebaudiana (Bertoni) extract and N-nitro-L-arginine on renal function and ultrastructure of kidney cells in experimental type 2 Diabetes. Journal of Medicinal Food, 14(10), 1215–1222. https://doi.org/10.1089/JMF.2010.0280
  45. Di, R., Huang, M. T., & Ho, C. T. (2011). Anti-inflammatory Activities of Mogrosides from Momordica grosvenori in Murine Macrophages and a Murine Ear Edema Model. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 59(13), 7474–7481. https://doi.org/10.1021/JF201207M

Urmareste-ne
pe facebook

Steroizi.ro - sursa ta de informatii pentru cele mai noi tehnici de antrenament,

cele mai bune planuri nutritionale si cele mai eficiente metode de slabire si definire.

Oricare ar fi scopul tau, noi iti punem la dispozitie uneltele de care ai nevoie pentru a iti construi corpul pe care il vrei.