Toti steroizii injectabili pe baza de apa sau ulei, ar trebui injectati intramuscular. Adica direct in muschi, nu subcutanat. Injectiile intramusculare sunt folosite cand se doreste o absorbtie rapida. Cele mai comune locuri in care se fac injectiile intramusculare sunt fesierii, partea laterala a coapsei si umerii. Muschii din aceste zone sunt foarte densi, si de aceea substanta are o suprafata mare pentru absorbtie. Ideal esta ca astfel de injectii sa fie facute adanc in muschi si sa se evite nervii si vasele de sange. Cel mai bun loc pentru o injectie intramusculara este muschiul fesier mijlociu. Aici, muschiul este foarte dens si sunt sanse minime de a nimeri un vas de sange sau nerv.

   Daca nu se pot face injectiile in aceasta regiune, atunci a doua optiune ar fi partea latera a coapsei. Partea numita vastus lateralis, este singura din cvadriceps unde se pot face injectii intramusculare. Aceasta este partea din afara a cvadricepsuli. Restul zonelor copasei contin nervi si vase de sange, asa ca este de preferat sa fie evitate.



   Este important sa se aleaga seringa potrivita pentru injectarea steroizilor anabolizanti.
   Cel mai indicat este sa se foloseasca un ac de circa 3.5-4 cm. Astfel se permite o penetrare adanca in tesutul muscular. Acele mai scurte nu sunt indicate pentru ca vor lasa o parte din continutul injectiei in zona subcutanata, formandu-se o umflatura si absorbtia fiind inegala.

   Exista cativa pasi care trebuie respectati pentru a face o injectie fara riscuri. Intai trebuie facut un dus. Apoi se curata cu spirt locul unde se va face injectia. Trebuie sa se folsoeasca intotdeuna o seringa noua, ambalata. Se desface ambalajul si se trag in seringa circa 2 unitati de aer. Apoi, aerul este injectat in fiola unde se afla substanta care urmeaza a fi injectata; acest lucru creeaza presiune in fiola si astfel este mai usor de extras substanta din ea.De obicei, fiolele au un capac de cauciuc; in acest caz acul se introduce pe acolo in fiola. Apoi se intoarce fiola cu susul in jos si se extrage cel putin 1/4 in plus de substanta. De exemplu, daca trebuie sa va injectati 1 unitate de substanta, se va extrage 1 si 1/4 substanta sau 1 si 1/2 substanta. Apoi seringa este lovita cu degetul pentru ca eventualele bule de aer sa fie aduse la suprafata.Surplusul extras de 1/4 sau 1/2 se injecteaza inapoi in fiola. Ajunsi in acest punct, se desurubeaza acul de pe seringa. Seringa ramasa fara ac se mai loveste de cateva ori cu degetul pentru a fi siguri ca nu sunt bule de aer. Apoi se ia un ac nou si se insurubeaza in locul celui vechi. Este mai bine sa se foloseasca doua ace in timpul injectarii, pentru ca uneori varful acului se poate deteriora atunci cand strapunge capacul de cauciuc al fiolei. Acest ac nu trebuie atins sau curatat cu spirt. Acul este steril deja. Dupa aceea se apasa incet pe pompa seringii pentru a se scoate aerul. Atunci cand substanta din interior incepe sa curga incet pe ac, nu trebuie oprita. Aceasta ajuta la lubrifierea acului.

   Tineti seringa in mana ca pe o sageata si cu cealalta mana intindeti pielea unde urmeaza sa fie facuta injectia. Introduceti acul adanc in muschi si apoi, in loc sa injectati, trageti putin cu seringa. Daca in seringa apare sange atunci acul a nimerit intr-un vas de sange si nu este indicat sa se injecteze substanta. Daca nu apare sange atunci injectati incet substanta pana cand seringa ramane goala. Dupa, scoateti repede acul din muschi si apasati puternic cu o compresa cu spirt pe locul unde a fost facuta injectia. Este important ca substanta sa nu fie injectata prea rapid, pentru ca acest lucru mareste durerea din timpul injectiei si durerile care pot aparea in urmatoarele zile.
   Este de preferat sa nu se faca mai mult de doua injectii pe saptamana in aceeasi zona.

« înapoi la pagina precedentã