Intr-o lume in care promovarea unui stil de viata activ este omniprezenta, realitatea este ca femeile fac, in medie, mai putina miscare decat barbatii. Diferenta nu este doar o chestiune de preferinta sau motivatie - este una adanc inradacinata in factori sociali, economici si culturali. Din pacate, consecintele sunt vizibile in starea generala de sanatate a femeilor.
Cata miscare facem, de fapt?
Datele colectate de organizatii internationale precum Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca femeile sunt mai inactive decat barbatii in majoritatea tarilor lumii. In multe state, inclusiv in cele dezvoltate, intre 30% si 50% dintre femei nu ating nivelul minim de activitate fizica recomandat (150 de minute de activitate moderata pe saptamana), in timp ce procentul este semnificativ mai mic in randul barbatilor.
In SUA, de exemplu, studiile CDC (Centers for Disease Control and Prevention) arata ca barbatii sunt cu 20–30% mai predispusi sa faca exercitii fizice regulate. Iar in Europa, Eurobarometrul pentru Sport si Activitate Fizica confirma aceeasi tendinta: femeile se misca mai putin, mai rar si cu mai putin interes fata de sportul organizat.
De ce fac femeile mai putina miscare?
1. Lipsa timpului - povara muncii invizibile
Cel mai frecvent raspuns al femeilor la intrebarea "De ce nu faci mai multa miscare?" este simplu: nu am timp. In spatele acestei afirmatii se ascunde realitatea muncii invizibile, mai ales in randul femeilor cu copii sau responsabilitati casnice. Desi participarea femeilor pe piata muncii a crescut, distributia sarcinilor in gospodarie ramane inegala.
Un studiu realizat in 2023 de Pew Research Center arata ca femeile americane petrec, in medie, cu 4–5 ore mai mult pe saptamana decat barbatii in activitati domestice sau legate de ingrijirea copiilor. In Europa, diferentele sunt similare. Timpul ramas pentru activitati personale, inclusiv sport, devine astfel un lux.
2. Normele sociale si imaginea corpului
Cultura fitness-ului este adesea centrata pe performanta, forta si "cucerirea limitelor" - o retorica adesea masculinizata, care poate descuraja femeile, mai ales pe cele care nu se simt reprezentate in salile de sport. In plus, multe femei au fost crescute cu ideea ca trebuie sa arate bine, nu neaparat sa fie sanatoase sau puternice. Aceasta presiune estetica duce uneori la evitarea exercitiilor "masculine" (cum ar fi antrenamentele cu greutati) in favoarea unor activitati mai "soft", mai putin eficiente pentru sanatate metabolica.
3. Probleme de siguranta si accesibilitate
Pentru multe femei, simpla idee de a alerga singure afara, seara, sau de a merge la o sala de forta dominata de barbati poate fi inconfortabila sau chiar riscanta. In anumite medii, hartuirea stradala sau lipsa unor spatii sigure pentru sport contribuie si ele la inactivitate.
Consecintele lipsei de miscare la femei
Efectele pe termen lung sunt ingrijoratoare. Femeile care nu fac suficienta miscare sunt mai expuse riscului de:
- obezitate abdominala si sindrom metabolic
- osteoporoza (mai ales dupa menopauza)
- depresie si anxietate
- boli cardiovasculare — contrar mitului ca barbatii sunt mai afectati, bolile de inima sunt principala cauza de deces si la femei
Pe langa riscurile fizice, lipsa activitatii fizice afecteaza si stima de sine si perceptia propriei sanatati. Sportul nu este doar un mod de a „arde calorii”, ci o forma de autonomie corporala, de ingrijire si de conectare cu propriul corp.
Ce ar putea ajuta?
1. Redefinirea sportului ca „autoingrijire”, nu „performanta”
Pentru ca mai multe femei sa se apropie de activitatea fizica, este esential sa se schimbe narativul. Nu trebuie sa fie despre atingerea unui „corpus perfect”, ci despre vitalitate, sanatate si bucurie. Antrenamentele scurte, adaptabile, care pot fi facute acasa sau in parc, ar trebui promovate ca optiuni valide.
2. Sprijin institutional: sport la munca, sport la scoala
Angajatorii pot facilita miscarea prin pauze active, abonamente oferite la sali sau ore flexibile. In scoli, fetele trebuie incurajate la fel de mult ca baietii sa participe activ la sport, inclusiv la sporturi de echipa sau de forta.
3. Spatii sigure si accesibile
Mai multe parcuri bine iluminate, piste de alergare, centre de fitness dedicate femeilor sau cursuri de grup cu antrenori empatici pot schimba dinamica in multe comunitati.
4. Modele feminine reale in fitness
Vizibilitatea unor femei de toate varstele, marimile si stilurile de viata care fac miscare este esentiala pentru a combate stereotipurile si pentru a incuraja diversitatea in sport.
Concluzie
Femeile au dreptul la sanatate. Iar miscarea este una dintre cele mai accesibile si eficiente forme de ingrijire personala. In loc sa invinovatim femeile pentru lipsa lor de timp sau motivatie, poate ca ar fi momentul sa privim contextul: inegalitatile sociale, asteptarile culturale si lipsa de sprijin real.
Reducerea decalajului de activitate fizica intre barbati si femei nu este doar o chestiune de sport. Este o chestiune de echitate, sanatate publica si viitor.
Referinte
- Guthold, R., Stevens, G. A., Riley, L. M., Bull, F. C. "Worldwide trends in insufficient physical activity from 2001 to 2016: a pooled analysis of 358 population-based surveys with 1.9 million participants." The Lancet Global Health. 2018. DOI: 10.1016/S2214-109X(18)30357-7
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC) "Physical Activity by Sex and Age: United States, 2020." National Center for Health Statistics. 2021. https://www.cdc.gov/nchs/
- European Commission – Eurobarometer 525 "Sport and Physical Activity." Special Eurobarometer Report. March 2024. https://europa.eu/eurobarometer
- Pew Research Center "Parenting in America: Mothers Spend More Time on Child Care and Housework." Pew Research. 2023. https://www.pewresearch.org/
- Rosenbaum, S., Tiedemann, A., Sherrington, C., Curtis, J., Ward, P. B. "Physical activity interventions for people with mental illness: a systematic review and meta-analysis." The Journal of Clinical Psychiatry. 2014. DOI: 10.4088/JCP.13r08765
- Nelson, M. E., Rejeski, W. J., Blair, S. N., et al.
- "Physical activity and public health in older adults: recommendation from the American College of Sports Medicine and the American Heart Association." Circulation. 2007. DOI: 10.1161/CIRCULATIONAHA.107.185650
- Pettee Gabriel, K., Morrow Jr, J. R., Woolsey, A. L. T. "Framework for physical activity as a complex and multidimensional behavior." Journal of Physical Activity and Health. 2012. DOI: 10.1123/jpah.9.s1.s11