Lactatele bune sau rele?

Publicat in

In acest articol nutritional, o sa exploram beneficiile si neajunsurile laptelui si produselor lactate.

Multi au dilema daca laptele este un aliment bun sau nu. Raspunsul foarte scurt? Depinde. In acest articol o sa analizam cercetarile asupra laptelui si produselor lactate, pentru ca tu sa ai toate informatiile pentru a hotari daca laptele este pentru tine sau nu. 

Sunt lactatele "bune" sau "rele"?

Pentru multi dintre noi, laptele a fost primul aliment gustat vreodata. Ca specie, consumam lapte (sub diferite forme) de milenii. Timp de secole, laptele a fost considerat un aliment bun pentru noi. Daca cauti pe google "vintage milk ads" o sa vezi reclame care promovau multe beneficii ale laptelui. 

Astazi, nu mai suntem atat de siguri daca laptele ne face chiar asa bine. Unii spun ca laptele contine grasimi "rele", chimicale nesanatoase, hormoni sau proteine imposibil de digerat. Toate astea iti vatameaza intestinele, cauzeaza acnee sau iti maresc riscul de cancer. 

Cum sa te hotarasti daca laptele iti face bine?

Vestea buna: exista o groaza de cercetari asupra laptelui si lactatelor. 

Vestea rea: este complicat.

De aceea o sa analizam in continuare ce spun cercetarile despre lactate, ce nu spun si unde lucrurile sunt neclare. Apoi, poti lua decizia daca sa consumi lapte sau nu, in functie de obiectivele tale. 

ATENTIE! Acest articol este foarte lung. Pe bune! Deci trebuie sa ai ceva rabdare sa il citesti tot, sau poti sari la punctele care te intereseaza. 

Nu toate lactatele sunt la fel

Sa incepem cu un punct important. Cum categoria de alimente "carnuri" include tot, de la carne de elan la carnati de porc, "lactate" cuprinde multe alimente derivate din lapte. 

La noi, marea parte din laptele care produce alimentele lactate vine de la vaci, dar se gasesc si multe produse bazate pe lapte de capra sau oaie, precum branzeturi sau iaurturi. Mai exista si produse lactate din lapte de la alte animale, precum de bivolita (mozzarella di bufala), mai ales daca iti plac produsele italienesti. 

In forma sa naturala, laptele este un amestec de apa, proteine, zaharuri, minerale si vitamine. Continutul de nutrienti reflecta tipul de animal de la care provine, cat si ceea ce a mancat animalul

Felul in care laptele este procesat - fie ca devine lapte de baut, branza, inghetata, iaurt, unt, ghee, etc. - va afecta procentul de apa, proteine, grasimi si alti nutrienti din produsul final. 

In unele locuri din lume (inclusiv la noi), laptele trebuie pasteurizat - incalzit pentru a omori bacteriile periculoase. In alte locuri (precum Franta), lactatele sunt folosite si nepasteurizate, ca la producerea de branza din lapte crud. 

Iata o comparatie rapida intre caloriile din diferite produse lactate:

calorii lactate

Si iata caloriile din grasimi, proteine si carbohidrati:

nutrienti lactate

Nu toti pot tolera lactatele

Dupa cum o sa vedem, faptul ca lactatele sunt "nutritive" (sau nu) este doar o componenta a puzzelului. Capacitatea de a digera si tolera lactate variaza de la parsoana la persoana, fie din cauza geneticului, varstei sau sanatatii digestive si a microflorei intestinale. 

Mai mult, unele persoane evita anumite lactate din cauza gustului, preferintelor alimentare, culturii, traditiei, felul dietei urmate, etc. 

Asa ca, si daca, in teorie, lactatele ar fi bune, nu ar fi neaparat bune pentru tine, in functie de geneticul tau sau de alte preferinte/alegeri ale tale. 

Ce contin lactatele?

Prima sarcina a laptelui este de a hrani un mamifer in crestere, asa ca este o sursa bogata de nutrienti benefici, printre care:

  • Acizi grasi: saturati, mononesaturati si nesaturati, CLA, acid trans-palmitoleic, etc.
  • Carbohidrati: lactoza, galactoza
  • Proteine: cazeina, zer, imunoglobuline
  • Minerale: calciu, magneziu, fosfor, potasiu, etc.
  • Vitamine solubile in grasimi: vitamina A, vitamina D, Vitamina K2, Vitamina B12, riboflavina.
  • Iod

Sa analizam cateva din componentele laptelui.

Acizii grasi

Toate lactatele contin o multime de acizi grasi, dar cantitatile exacte de grasime si proportiile ei variaza in functie de multe lucruri:

  • de la ce animal provine laptele.
  • exemplarul in sine (laptele unei vaci poate avea un profil nutritional diferite fata de laptele altei vaci crescute in alta parte)
  • dieta animalului
  • varsta animalului
  • anotimpul cand este produs laptele
  • altitudinea la care a trait animalul
  • lumina solara la care a fost expus animalul

Cum rumegatoarele transforma hrana in acizi grasi in timpul digestiei, dieta unui animal poate modifica drastic compozitia laptelui. De exemplu, vacile crescute cu iarba au mult mai multi acizi grasi benefici decat vacile crescute industrial: de 2-3 ori mai mult CLA si cu 62% mai mult omega-3. 

Si felul de procesare al laptelui ii schimba continutul de grasime. Continutul din laptele de baut este foarte diferit de cel din branza. 

Proteine: cazeina

Unul din cele mai mari beneficii ale laptelui este continutul mare de proteine. La vaci, 80% din aceste proteine sunt formate din molecule de cazeina. Este vorba de o proteina cu absortie lenta, de calitate, recomandata pentru cresterea masei musculare. Poate avea efecte antioxidante si poate reduce trigliceridele si tensiunea arteriala. 

Pe de alta parte, cazeina a fost asociata cu limfom, cancer de tiroida, cancer de prostata, cancer ovarian sau probleme ale tractului digestiv. Acestea sunt asocieri, nu a fost dovedit ca poate cauza astfel de afectiuni. 

Proteine: zer

Zerul, al doilea fel de proteine din lapte, este probabil cel mai cunoscut. Daca ai baut vreodata un shake proteic, probabil a fost din zer. 

Folosit deseori ca supliment pentru construirea de masa musculara, zerul are si altre beneficii:

  • scade nivelul de trigliceride
  • scade tensiunea arteriala
  • imbunatateste functiile insulinei
  • imbunatateste controlul glucozei
  • creste capacitatea antioxidanta

Exista si cercetari controversate in privinta zerului si cancerului. Unele studii spun ca poate preveni cancerul, pe cand alte studii spun ca poate accelera dezvoltarea tumorilor canceroase. Dar per total, sunt mai multe dovezi ca ar avea proprietati anticancerigene decat cancerigene.

pastile de slabit

Hormoni

Da, in lapte exista hormoni, chiar si in cel organic. Sa discutam despre ei.

Hormoni naturali

De multe ori, pentru a produce lapte, un mamifer trebuie intai sa ramana gravid. Animalele care produc lapte sunt in diferite faze ale sarcinii si lactatiei, asta afectand continutul de hormoni al laptelui.

De exemplu, laptele de la vacile gestante are de 20-30 de ori mai multi hormoni decat laptele de la vacile care nu sunt gestante. Suna infricosator, asa ca s-au facut teste. Soareci de laborator au primit doze de estrogen de 100 de ori mai mari decat cele prezente in laptele de vaca, iar cresterile din sange au fost zero. Abia cand dozele au crescut de 1000 de ori decat cele gasite in lapte, s-a vazut o crestere a concentratiilor de estrogen din sange. 

Asta pentru ca hormonii steroizi sunt descompusi de ficat dupa ce sunt ingerati, asa ca nu te afecteaza decat daca cantitatile sunt extraordinar de mari.

Ca o concluzie, stim sigur ca lactatele contin estrogen, dar nu exista nicio dovada ca acest estrogen te poate afecta!

Hormoni sintetici

Unii fermieri folosesc un hormon numit hormon de crestere bovin, pentru a spori productia de lapte. Si acest lucru a cauzat ingrijorare. Si la fel ca la estrogenul natural, chiar daca acest hormon de crestere se regaseste si in lapte, este descompus de ficat in peptide si nu ajunge in circulatie. Cu alte cuvinte, corpul proceseaza acesti hormoni la fel cum o face cu orice alte proteine (hormonii fiind o inlantuire de aminoacizi, la fel ca proteinele). 

In plus, acest hormon nu are activitate biologica la oameni si chiar daca ar avea, este prezent in cantitati minuscule (1/1000 grame la litrul de lapte). 85-90% fiind distrus la pasteurizare. 

Hormoni produsi de propriul corp

IGF-1 este un hormon de crestere din corpul uman, iar consumul de lactate poate creste productia de IGF-1. 

Spre deosebire de hormonii de mai sus, care sunt prezenti in lapte dar nu ne afecteaza, IGF-1 este produs de propriul corp, si are efecte. Pe de o parte, mai ales daca tragi de fiare, cresterea IGF-1 este un lucru bun. Pe de alta parte, cresterile necontrolate nu sunt bune. Unii se tem ca IGF-1 poate duce la cresterea unor tumori canceroase. Teoretic este posibil, dar consumul de lapte duce la cresteri mici de IGF-1 (2-10%). Si nu este dovedit ca IGF-1 ar duce la cresterile tumorilor canceroase.  

Cum difera produsele lactate intre ele

Stii deja ca a manca iaurt este ceva diferit fata de a manca inghetata. Lactatele difera in functie de:

  • procentele de macronutrienti si micronutrienti
  • tipul de procesare
  • continutul bacterian
  • gradul de digestie
  • raportul dintre solide si fluide

Exista produse care sunt aproape grasime pura (ghee - grasime din unt) si produse care sunt aproape proteina pura (pudre de cazeina sau zer). Si mai exista lactate la care au fost adaugate si alte ingrediente - zahar, sare, arome, etc. 

Lapte

Laptele este primul nostru aliment. Practic, laptele te hraneste cu apa si nutrienti. La multe culturi, laptele a fost un produs de baza. Daca stramosii tai consumau lapte, probabil ca si tu il digeri destul de bine. 

Sa adaugi lapte unei diete te poate ajuta sa construiesti masa musculara, sa scazi stratul adipos si sa ai un aport important de nutrienti. Avand un continut mare de apa, laptele este util si la refacerea fluidelor din corp, refacerea electrolitilor si aminoacizilor dupa antrenamente. Iar la nivel de populatie, nu exista legaturi clare intre consumul de lapte si boli sau probleme de sanatate. 

Nu inseamna ca laptele este sanatos sau nesanatos pentru toata lumea. Dovezile sunt mixte, probabil din cauza ca fiecare raspunde diferit la consumul de lapte.

Verdictul:

  • Unii pot tolera si beneficia de pe urma consumului de lapte. Altii nu.
  • Daca bei lapte, cel mai bine este sa il consumi cu moderatie. Daca iti creeaza probleme, nu mai consuma lapte. 

Iaurt, kefir si alte lactate fermentate

Daca laptele este lasat nerefrigerat, anumite bacterii il vor fermenta. Specia umana a constatat asta de mult timp si lasa intentionat laptele sa fermenteze pentru a crea produse precum iaurt, kefir, quark sau branzeturi maturate. 

Lactatele fermentate par sa aibe cele mai multe beneficii pentru sanatate, sunt cel mai bine tolerate si difera mult de lactatele nefermentate

Lactatele fermentate contin:

  • Organisme probiotice
  • Lipide bioactive produse de organismele probiotice
  • Niveluri mai mici de lactoza (bacteriile digerand zaharurile)
  • Proteine care se absorb mai bine
  • Niveluri mai mari ale unor nutrienti (precum vitamina K2)

De obicei, riscurile asociate cu lactatele nefermentate nu exista in cazul lactatelor fermentate si uneori este chiar pe dos: riscurile sunt inversate in cazul lactatelor fermentate. 


Verdictul: dovezile sugereaza ca lactatele fermentate au multe beneficii pentru sanatate. Include-le in dieta ta cat mai des. 

 combate acneea

Branzeturi

Cercetarile in privinta branzeturilor se bat de multe ori cap in cap, dar stim un lucru sigur: tipul de branza conteaza. Unele branzeturi sunt fermentate de bacterii, maturate si contin multe bacterii benefice. Au un profil nutritional asemanator cu iaurtul. 

Alte branzeturi (precum branza americana, sosurile de branza, produse pe baza de branza) nu au aceste beneficii si in plus contin aditivi, coloranti si arome artificiale. 

Verdictul: Branzeturile maturate si fermentate au beneficii pentru sanatate. Incearca sa eviti branzeturile procesate. 

Unt si ghee

Untul este un amestec de grasimi butrice si parti solide din lapte, iar ghee este unt din care au fost indepartate partile solide din lapte, ramanand doar grasimile butrice (fiind mai bun pentru sotat sau prajit, nefiind parti solide care sa se arda). 

Contin in mare parte grasimi saturate, dar si o treime grasimi mononesaturate, iar 4-5% grasimi polinesaturate. Chiar daca grasimile saturate nu sunt monstrul care se credea ca sunt, asta nu inseamna ca poti manca cantitati nelimitate de unt. Mai mult, untul fiind batut (asa se obtine untul), are cantitati mici din ceva numit membrana grasa de globule din lapte. Aceasta membrana inconjoara grasimea si previne efectele negative asupra colesterolului.

Cum untul are doar jumatate din membranele aceasta, fata de smantana, poate afecta negativ lipidele din sange, pe cand smantana (sau alte alctate grase care nu au fost emulsificate mecanic), nu face asta. 

Gustul untului este dat de acidul butiric, un acid gras cu lanturi scurte carte rezulta in urma fermentarii bacteriene si alcatuieste 3-4% din unt. Acidul butiric are multe beneficii, imbunatatind sanatatea metabolica, inhiband cresterile celulelor canceroase si regland imunitatea. 

Din nou, asta nu inseamna ca untul este un aliment minune. Si bacteriile din intestinele noastre produc acid butiric prin fermentarea carbohidratilor, asa ca o dieta bogata in fibre alimentare are beneficii mai mari decat a manca cantitati imense de unt. 

Verdictul: Untul este cu siguranta un aliment bun, dar nu este un aliment minune. Consuma-l in cantitati moderate. 

Inghetata si deserturi inghetate

Deja stii ca inghetata si alte deserturi inghetate pe baza de lactate nu sunt la fel de sanatoase precum iaurtul sau chefirul. 

Unele pot avea ceva proteine si calciu dar sunt procesate si contin mult zahar sau alte arome.

Verdictul: Mananca astfel de alimente ocazional.

Cum afecteaza lactatele sanatatea

Raspunsurile scurte: depinde si este complicat! Sanatatea (sau lipsa ei) vine dintr-o serie de interactiuni intre diferiti factori - dieta generala, activitatea fizica, stilul de viata, mediul inconjurator, genetic, varsta, etc. Si cercetarile nutritionale pot fi dificil de facut si nu sunt mereu exacte. Retine aceste lucruri pe masura ce citesti in continuare. 

Nu exista alimente minune si nici alimente de demonizat, care sa fie singurul factor care sa iti determine sanatatea sau felul cum arati. Lactatele sunt doar o parte mica dintr-un tablou foarte complex. 

Slabirea sau mentinerea greutatii 

In general, lactatele par sa ajute la slabire sau sa fie mentinuta greutatea curenta. Cele mai utile sunt iaurturile sau lactatele fermentate. Asta pentru ca:

  • sunt bogate in proteine de calitate, care induc satietate.
  • au nutrienti precum calciu si magneziu.
  • iaurtul si lactatele fermentate contin unii compusi unici, care imbunatatesc sanatatea metabolica, intestinele si alte componente care contribuie la sanatate si compozitia corpului.

Verdictul: Daca mananci lactate, pot face parte dintr-o dieta orientata catre slabire. 

Cresterea masei musculare si performante sportive

Lactatele sunt utile mai ales celor care vor masa musculara sau cel putin mentinerea ei. Sunt o sursa bogata de cazeina si zer, doua surse proteice de calitate, fiind bogate in aminoacizi esentiali. Lactatele sunt si o sursa buna de energie daca ai nevoie de calorii in plus. 

Verdictul: Lactatele pot face parte dintr-o dieta pentru acumularea de masa musculara si sunt utile in recuperarea dupa efortul intens. 

 supliment detoxifiere

Alergii, sensibilitati si intolerante la lactate

Unele persoane pur si simplu nu pot manca lactate. Daca esti una din ele, probabil stii deja asta. Dar astfel de sensibilitati nu sunt mereu usor de identificat. Iata despre ce este vorba si cum iti poti da seama daca suferi de asa ceva.

Alergii la lactate

Daca ai alergie la lapte probabil ca o simti nu numai in tractul intestinal dar si la nivelul pielii, sistemului respirator, gura, gat, etc. Astfel de simptome sunt evidente si sigur stii deja daca suferi de o astfel de alergie. In acest caz, lactatele trebuie evitate complet. 

Intoleranta la lactoza

Laptele contine zaharuri simple precum galactoza si lactoza. Unii pot digera usor aceste zaharuri, altii nu.  Pentru a le digera, corpul trebuie sa produca lactaza si galactaza-1-fosfat uridiltransferaza, doua enzime care descompun lactoza si galactoza. Productia acestor enzime depinde de:

  • genetic
  • varsta
  • sanatate intestinala
  • bacteriile din produsele lactate

Daca nu poti digera lactoza, aceasta ajunge intreaba in intestine unde fermenteaza si produce gaze, balonari, crampe si diaree. 

Daca nu poti digera galactoza este posibil sa ai o anomalie genetica numita galactozemie.

Multe populatii din lume au evoluat sa digere lactatele. Cei care nu au aceasta abilitate tot pot tolera unele lactate precum cele provenite de la alte animale decat vaci, cele fermentate, cele sarace in lactoza.

Asadar, daca esti intolerant la lactoza poti incerca diferite produse lactate sa vezi pe care le poti tolera. 

Lactate organice vs. cele clasice

Multi presupun ca organic este mai bine.Si in unele privinte asa este. Lactatele organice vin de la animale care au fost hranite si crescute mai bine. Mancarea lor este organica si au cel putin 120 de zile de pasunat pe an. 

Organic nu inseamna ca vacile sunt hranite doar cu iarba si fan. Pot primi si cereale sau alte alimente, atata timp cat sunt produse organic. Dar in general, lactatele organice vin de la animale a caror hrana este cel putin 50% din pasuni. De ce conteaza asta? Pentru ca dieta influenteaza calitatea laptelui. Cat de mult pasc vacile influenteaza cantitatile de proteine, grasimi si carbohidrati din laptele pe care il produc. Cele mai nutritive lactate provin din lapte de la animale care stau cea mai mare parte pe pasuni si mananca cat mai multa iarba

Lactatele organice provin de la animale care n-au fost tratate cu antibiotice sau hormoni. Dar cum am mentionat deja, cantitatile regasite in lapte sunt mici si nu ridica probleme. 

Ce inseamna toate astea pentru tine

Daca alegi sa nu consumi lactate, este simplu. Nu este obligatoriu sa consumi lactate pentru a  fi sanatos, asa ca, nu le consuma si gata. 

Daca alegi sa consumi lactate, incearca cat mai multe produse, nu doar pe cele facute din lapte de vaca. Alege cu precadere lactate fermentate (iaurt, chefir, quark, brana maturata). Acestea sunt cele mai sanatoase. 
Citeste etichetele cand cumperi lactate, unele fiind foarte procesate cu adaos de zahar, uleiuri, etc.  Iaurt inghetat poate suna sanatos, dar este cam la fel ca inghetata. 

Iata un grafic care sa te ajute sa stabilesti ce cantitati de lactate sa consumi:

cat lapte sa mananci pe zi

Referinte

  1. Feskanich D, Willet WC, Stampfer MJ, Colditz GA. Milk, dietary calcium, and bone fractures in women: a 12-year prospective study. Am J Public Health 1997;87:992-7.
  2. Cumming RG, Klineberg RJ. Case-control study of risk factors for hip fractures in the elderly. Am J Epidemiol 1994;139:493-505.
  3. Huang Z, Himes JH, McGovern PG. Nutrition and subsequent hip fracture risk among a national cohort of white women. Am J Epidemiol 1996;144:124-34.
  4. Cummings SR, Nevitt MC, Browner WS, et al. Risk factors for hip fracture in white women. N Engl J Med 1995;332:767-73.
  5. Finn SC. The skeleton crew: is calcium enough? J Women’s Health 1998;7(1):31-6.
  6. Nordin CBE. Calcium and osteoporosis. Nutrition 1997;3(7/8):664-86.
  7. Reid DM, New SA. Nutritional influences on bone mass. Proceed Nutr Soc 1997;56:977-87.
  8. Tucker KL, Hannan MR, Chen H, Cupples LA, Wilson PWF, Kiel DP. Potassium, magnesium, and fruit and vegetable intakes are associated with greater bone mineral density in elderly men and women. Am J Clin Nutr 1999;69:727-36.
  9. Prince R, Devine A, Dick I, et al. The effects of calcium supplementation (milk powder or tablets) and exercise on bone mineral density in postmenopausal women. J Bone Miner Res 1995;10:1068-75.
  10. Ornish D, Brown SE, Scherwitz LW, Billings JH, Armstrong WT, Ports TA. Can lifestyle changes reverse coronary heart disease? Lancet 1990;336:129-33.
  11. Honglei C, et al. Consumption of dairy products and risk of Parkinson’s disease. Am J Epidem 2007;165:998-1006.
  12. Cramer DW, Harlow BL, Willet WC. Galactose consumption and metabolism in relation to the risk of ovarian cancer. Lancet 1989;2:66-71.
  13. Outwater JL, Nicholson A, Barnard N. Dairy products and breast cancer: the IGF-1, estrogen, and bGH hypothesis. Medical Hypothesis 1997;48:453-61.
  14. Chan JM, Stampfer MJ, Giovannucci E, et al. Plasma insulin-like growth factor-1 and prostate cancer risk: a prospective study. Science 1998;279:563-5.
  15. World Cancer Research Fund. Food, Nutrition, and the Prevention of Cancer: A Global Perspective. American Institute of Cancer Research. Washington, D.C.: 1997.
  16. Cadogan J, Eastell R, Jones N, Barker ME. Milk intake and bone mineral acquisition in adolescent girls: randomised, controlled intervention trial. BMJ 1997;315:1255-69.
  17. Childhood dairy intake and adult cancer risk: 65-y follow-up of the Boyd Orr cohort
  18. van der Pols JC, et al. American Journal of Clinical Nutrition, Vol. 86, No. 6, 1722-1729, December 2007
  19. Gao X, et al. Prospective study of dietary pattern and risk of Parkinson disease.
  20. Scott FW. Cow milk and insulin-dependent diabetes mellitus: is there a relationship? Am J Clin Nutr 1990;51:489-91.
  21. Karjalainen J, Martin JM, Knip M, et al. A bovine albumin peptide as a possible trigger of insulin-dependent diabetes mellitus. N Engl J Med 1992;327:302-7.
  22. Bertron P, Barnard ND, Mills M. Racial bias in federal nutrition policy, part I: the public health implications of variations in lactase persistence. J Natl Med Assoc 1999;91:151-7.
  23. Jacobus CH, Holick MF, Shao Q, et al. Hypervitaminosis D associated with drinking milk. N Engl
  24. J Med 1992;326(18):1173-7.
  25. Holick MF. Vitamin D and bone health. J Nutr 1996;126(4suppl):1159S-64S.
  26. Outwater JL, Nicholson A, Barnard N. Dairy products and breast cancer: the IGF-1, estrogen, and bGH hypothesis. Medical Hypothesis 1997;48:453-61.
  27. Mendelson A. Milk. The surprising story of milk through the ages. 2008. Alfred A. Knopf, Random House. New York.
  28. Schmid R. The Untold Story Of Milk. 2009. New Trends Publishing. Washington D.C.
  29. Rhodes D & Morris G. Greener Pastures: Health and Sustainability on a Family Dairy Farm. The HEN Post, Hunger and Environmental Nutrition – a dietetic practice group of the American Dietetic Association. Winter 2009.
  30. Woodford K. Devil in the milk. 2007. Chelsea Green Publishing. White River Junction, VT.
  31. Margen S, et al. Studies in calcium metabolism. I. The calciuretic effect of dietary protein. Am J Clin Nutr 1974;27:584-589.
  32. Kerstetter JE & Allen LH. Dietary protein increases urinary calcium. 1989;120:134-136.
  33. Lanou AJ. Bone health in children. BMJ. 2006;333:763-764.
  34. Leibenluft, J. Is it better for the environment to drink cow’s milk or soy milk? - https://slate.com/technology/2008/07/is-it-better-for-the-environment-to-drink-cow-s-milk-or-soy-milk.html
  35. U.S. Department of Agriculture National Agricultural Statistics Service. Milk Cows: Inventory by Year, U.S.: 1993 to 2002. Accessed January 27, 2006.
  36. Raloff J. Scientists find a soup of suspects while probing milk’s link to cancer. Science News. March 28th, 2009.
  37. McBride WD & Greene C.  ?. Economic Research Report No. (ERR-82) November 2009. - https://www.ers.usda.gov/webdocs/publications/46267/11005_err82_reportsummary_1_.pdf?v=41079
  38. Volterman KA, et al. Effect of milk consumption on rehydration in youth following exercise in heat. Appl Physiol Nutr Metab 2014;39:1-8.
  39. Melnik BC, et al. The impact of cow’s milk-mediated mTORC1- signaling in the initiation and progression of prostate cancer. Nutrition & Metabolism 2012;9:74.
  40. Stoll-Kleemann S & O’Riordan T. The Sustainability Challenges of our Meat and Dairy Diets. Environment: Science and Policy for Sustainable Development 2015;57:34-48.
  41. Trichopoulou A, Bamia C, Trichopoulos D. Anatomy of health effects of Mediterranean diet: Greek EPIC prospective cohort study. BMJ 2009;338:b2337.
  42. Andrews R. Eating to Prevent the Apocalypse. Alan Aragon’s Research Review 2017;April.
  43. Katz D. Nutrition in Clinical Practice. 3rd ed. LWW. 2014.
  44. Lordan R & Zabetakis I. Invited Review: The anti-inflammatory properties of dairy lipids. J Dairy Sci 2017;100:1-16.
  45. Tunick MH & Van Hekken DL. Dairy products and health: Recent insights. J Agricul Food Chem 2015;63:9381-9388.
  46. Mozaffarian D. Dietary and policy priorities for cardiovascular disease, diabetes, and obesity: A comprehensive review. Circulation 2016;133:187-225.
  47. Peters CJ, et al. Carrying capacity of U.S. agricultural land: Ten diet scenarios. Elem Sci Anth. 2016;4:116.
  48. Wang J, et al. Dairy product consumption and risk of Non-Hodgkin Lymphoma: A meta-analysis. Nutrients 2016;8:120-138.
  49. Genkinger JM, et al. Dairy products and pancreatic cancer risk: a pooled analysis of 14 cohort studies. Ann Oncol 2014;25:1106-1115.
  50. Abid Z, et al. Meat, dairy, and cancer. Am J Clin Nutr 2014;100 Suppl 1:386S-393S.
  51. Harrison S, et al. Does milk intake promote prostate cancer initiation or progression via effects on insulin-like growth factors (IGFs)? A systematic review and meta-analysis. Cancer Causes Control 2017;28:497-528.
  52. Thorning TK, et al. Milk and dairy products: good or bad for human health? An assessment of the totality of scientific evidence. Food Nutr Res 2016;60:32527.
  53. Lampe JW. Dairy product and cancer. J Am Coll Nutr 2011;30(4 Suppl 1):464S-470S.
  54. McEvoy CT, et al. Vegetarian diets, low-meat diets and health: a review. Public Health Nutr 2012;15:2287-2294.
  55. Talaei M, et al. Dairy intake and risk of type 2 diabetes. Clin Nutr 2017;Mar 8th.
  56. Gijsbers L et al. Consumption of dairy foods and diabetes incidence: a dose-response meta-analysis of observational studies. Am J Clin Nutr 2016;103:1111-1124.
  57. Ascherio A & Schwarzschild MA. The epidemiology of Parkinson’s disease: risk factors and prevention. Lancet Neurol 2016;15:1257-1272.
  58. Hughes KC, et al. Intake of dairy foods and risk of Parkinson disease. Neurology 2017;89:46-52.
  59. Chan M, et al. Dietary modeling of foods for advanced CKD based on general healthy eating guidelines: What should be on the plate? Am J Kidney Dis 2017;69:436-450.
  60. Mozaffarian D, et al. Heart disease and stroke statistics – 2016 update: A report from the American Heart Association. 2016;133:e38-e360.
  61. Hariharan D, et al. The Western diet and chronic kidney disease. Curr Hypertens Rep 2015;17:16.
  62. Fardet A & Boirie Y. Associations between food and beverage groups and major diet-related chronic diseases: an exhaustive review of pooled-meta-analyses and systematic reviews. Nutr Rev 2014;72:741-762.
  63. Barkema HW, et al. Invited Review: Changes in the dairy industry affecting dairy cattle health and welfare. J Dairy Sci 2015;98:1-20.
  64. Schultz M. Organic Dairy Profile. Agricultural Marketing Resource Center. 2013. Accessed here:
  65. http://www.agmrc.org/commodities-products/livestock/dairy/organic-dairy-profile/
  66. Schwendel BH, et al. Pasture feeding conventional cows removes differences between organic and conventionally produced milk. Food Chem 2017;229:805-813.
  67. Schwendel BH, et al. Invited Review: Organic and conventionally produced milk – An evaluation of factors influencing milk composition. J Dairy Sci 2015;98:721-746.
  68. Lange IG, et al. Sex hormones originating from different livestock production systems: fate and potential disrupting activity in the environment. Analytica Chimica Acta 2002;473:27-37.
  69. Malekinejad H & Rezabakhsh A. Hormones in dairy foods and their impact on public health – a narrative review article. Iran J Public Health 2015;44:742-758.
  70. Hartmann S, et al. Natural occurrence of steroid hormones in food. Food Chem 1998;62:7-20.
  71. Truswell AS. The A2 milk case: a critical review. Eur J Clin Nutr 2005;59:623-631.
  72. Kaminski S, et al. Polymorphism of bovine beta-casein and its potential effect of human health. J Appl Genet 2007;48:189-198.
  73. Clemens RA. Milk A1 and A2 peptides and diabetes. Nestle Nutr Workshop Ser Pediatr Program 2011;67:187-195.
  74. Nguyen DD, et al. Formation and degradation of Beta-casomorphins in dairy processing. Critical Reviews in Food Science and Nutrition 2015;55:1955-1967.
  75. Chia JSJ, et al. A1 beta-casein milk protein and other environmental pre-disposing factors for type 1 diabetes. Nutrition & Diabetes 2017;7:e274.
  76. Ho S, et al. Comparative effects of A1 versus A2 beta-casein on gastrointestinal measures: a blinded randomised cross-over pilot study. Eur J Clin Nutr 2014;68:994-1000.
  77. Jianqin S, et al. Effects of milk containing only A2 beta casein versus milk containing both A1 and A2 beta casein proteins on gastrointestinal physiology, symptoms of discomfort, and cognitive behavior of people with self-reported intolerance to traditional cows’ milk. Nutr J 2016;15:35.
  78. Brooke-Taylor S, et al. Systematic review of the gastrointestinal effects of A1 compared with A2 beta-casein. Adv Nutr 2017;8:739-748.
  79. Reid LD & Hubbell CL. An assessment of the addiction potential of the opioid associated with milk. J Dairy Sci 1994;77:672-675.
  80. Caroli AM, et al. Detecting beta-casein variation in bovine milk. Molecules 2016;21:141.
  81. Aksglaede L, et al. The sensitivity of the child to sex steroids: possible impact of exogenous estrogens. Human Reproduction Update 2006;12:341-349.
  82. Deth R, et al. Clinical evaluation of glutathione concentrations after consumption of milk containing different subtypes of beta-casein: results from a randomized, cross-over clinical trial. Nutrition Journal 2016;15:82.
  83. Crowley ET, et al. Does milk cause constipation? A crossover dietary trial. Nutrients 2013;5:253-266.
  84. Bodnar RJ. Endogenous opiates and behavior: 2014. Peptides 2016;75:18-70.
  85. Pal S, et al. Milk intolerance, beta-casein and lactose. Nutrients 2015;7:7285-7297.
  86. Artemova NV, et al. Opioid peptides derived from food proteins suppress aggregation and promote reactivation of partly unfolded stressed proteins. 2010;31:332-338.
  87. Guinee TP, et al. Effect of milk protein standardization using different methods on the composition and yields of cheddar cheese. J Dairy Sci 2006;89:468-482.
  88. De Noni I, et al. Review of the potential health impacts of B-casomorphins and related peptides. Report of the DATEX Working Group on B-casomorphins. European Food Safety Authority. 2009;231:1-107.
  89. Ganmaa D, Sato A. The possible role of female sex hormones in milk from pregnant cows in the development of breast, ovarian and corpus uteri cancers. Med Hypotheses. 2005;65(6):1028-37.
  90. Muhammad A, et al. Environmental impact of estrogens on human, animal and plant life: A critical review. Environment International. 2017;99:107-119.
  91. Schulte EM, Avena NM, Gearhardt AN. Which Foods May Be Addictive? The Roles of Processing, Fat Content, and Glycemic Load. PLoS One. 2015;10(2):e0117959.
  92. Lindmark Mansson H. Fatty acids in bovine milk fat. Food Nutr Res. 2008; 52:
  93. D.P. Mohanty, et al. Milk derived bioactive peptides and their impact on human health – A review. Saudi J Biol Sci. 2016 Sep; 23(5): 577–583.
  94. Chin-Dusting J, et al. Effect of dietary supplementation with beta-casein A1 or A2 on markers of disease development in individuals at high risk of cardiovascular disease. Br J Nutr. 2006 Jan;95(1):136-44.
  95. Venn BJ, et al. A comparison of the effects of A1 and A2 beta-casein protein variants on blood cholesterol concentrations in New Zealand adults. Atherosclerosis. 2006 Sep;188(1):175-8.
  96. Mariotti F, et al. Casein Compared with Whey Proteins Affects the Organization of Dietary Fat during Digestion and Attenuates the Postprandial Triglyceride Response to a Mixed High-Fat Meal in Healthy, Overweight Men. J Nutr. 2015 Dec;145(12):2657-64.
  97. Rival SG, Boeriu CG, Wichers HJ. Caseins and casein hydrolysates. 2. Antioxidative properties and relevance to lipoxygenase inhibition. J Agric Food Chem. 2001 Jan;49(1):295-302.
  98. Cervato G, Cazzola R, Cestaro B. Studies on the antioxidant activity of milk caseins. Int J Food Sci Nutr. 1999 Jul;50(4):291-6.
  99. Elliott RB, et al. Type I (insulin-dependent) diabetes mellitus and cow milk: casein variant consumption. Diabetologia. 1999 Mar;42(3):292-6.
  100. Juskevich JC, Guyer CG. Bovine Growth Hormone: Human Food Safety Evaluation. Science. 1990;249(4971):875-884.
  101. Groenewegen PP, et al. Effect of bovine somatotropin on the growth rate, hormone profiles and carcass composition of Holstein bull calves. Domestic Animal Endocrinology 1990;7(1):43-54
  102. Groenewegen PP, et al. Bioactivity of milk from bST-treated cows. J Nutr. 1990 May;120(5):514-20.
  103. Collier RJ, Bauman DE. Update on human health concerns of recombinant bovine somatotropin use in dairy cows. J Anim Sci. 2014 Apr;92(4):1800-7.
  104. Collier RJ, et al. Factors affecting insulin-like growth factor-I concentration in bovine milk. J Dairy Sci. 1991;74(9):2905-11.
  105. FDA (2009) Report on the Food and Drug Administration’s Review of the Safety of Recombinant Bovine Somatotropin. - https://www.fda.gov/AnimalVeterinary/SafetyHealth/ProductSafetyInformation/ucm130321.htm
  106. Qin LQ, He K, Xu JY. Milk consumption and circulating insulin-like growth factor-I level: a systematic literature review. Int J Food Sci Nutr. 2009;60 Suppl 7:330-40.
  107. McLaughlin JM, et al. Effects of tomato- and soy-rich diets on the IGF-I hormonal network: a crossover study of postmenopausal women at high risk for breast cancer. Cancer Prev Res (Phila). 2011 May;4(5):702-10.
  108. Norat T, et al. Diet, serum insulin-like growth factor-I and IGF-binding protein-3 in European women. Eur J Clin Nutr. 2007 Jan;61(1):91-8.
  109. Jing Ma, et al. Milk Intake, Circulating Levels of Insulin-Like Growth Factor-I, and Risk of Colorectal Cancer in Men. Journal of the National Cancer Institute. 2001;93(17):1330–1336
  110. Grgurevic, et al. Effect of dietary estrogens from bovine milk on blood hormone levels and reproductive organs in mice. Journal of Dairy Science. 2016;99)8):6005-6013
  111. Dagfinn Aune, et al. Dairy products, calcium, and prostate cancer risk: a systematic review and meta-analysis of cohort studies. The American Journal of Clinical Nutrition. 2015;101(1):87–117
  112. Eunyoung Cho, et al. Dairy Foods, Calcium, and Colorectal Cancer: A Pooled Analysis of 10 Cohort Studies. Journal of the National Cancer Institute. 2004;96(13):1015–1022
  113. Zang J, et al. The Association between Dairy Intake and Breast Cancer in Western and Asian Populations: A Systematic Review and Meta-Analysis. J Breast Cancer. 2015 Dec;18(4):313-22.
  114. Larsson SC, et al. Milk Consumption and Mortality from All Causes, Cardiovascular Disease, and Cancer: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients. 2015;7(9):7749-7763
  115. Arne Astrup. Yogurt and dairy product consumption to prevent cardiometabolic diseases: epidemiologic and experimental studies. The American Journal of Clinical Nutrition. 2014;99(5):1235S–1242S
  116. Blaško J et al. Fatty acid composition of summer and winter cows’ milk and butter. Journal of food and nutrition research. 2010;49(4):169-77.
  117. Hurley WL, Theil PK. Perspectives on Immunoglobulins in Colostrum and Milk. Nutrients. 2011;3(4):442-474. doi:10.3390/nu3040442.
  118. Langer AJ, Ayers T, Grass J, Lynch M, Angulo FJ, Mahon BE. Nonpasteurized dairy products, disease outbreaks, and state laws—United States, 1993–2006. Emerging Infectious Diseases. 2012 Mar;18(3):385.
  119. Balthazar CF, Pimentel TC, Ferrao LL, Almada CN, Santillo A, Albenzio M, Mollakhalili N, Mortazavian AM, Nascimento JS, Silva MC, Freitas MQ. Sheep milk: Physicochemical characteristics and relevance for functional food development. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety. 2017 Mar;16(2):247-62.
  120. Jensen RG. The composition of bovine milk lipids: January 1995 to December 2000. Journal of Dairy Science. 2002 Feb 1;85(2):295-350.

Steroizi.ro - sursa ta de informatii pentru cele mai noi tehnici de antrenament,

cele mai bune planuri nutritionale si cele mai eficiente metode de slabire si definire.

Oricare ar fi scopul tau, noi iti punem la dispozitie uneltele de care ai nevoie pentru a iti construi corpul pe care il vrei.