Fructe si legume nesanatoase?

Adeptii dietei carnivore si cei foarte impatimiti dupa alimentele de origine animala sustin cu tarie ca plantele in totalitatea lor nu sunt necesare intr-o dieta pentru sanatatea umana si pot fi, in mare parte, responsabile pentru multe din bolile moderne precum obezitate, artrita, diabet, etc. 

Au dreptate cand spun ca poti trai fara sa manaci niciun fel de plante, fructe sau legume, pentru ca iti poti lua cam toti nutrientii necesari supravietuirii din produsele animale. Dar acest argument nu sustine ideea ca felul carnivor de a manca este superior dietelor omnivore. Chiar daca nu ai nevoie de fructe si legume pentru a trai, majoritatea cercetarilor stiintifice arata ca cel mai probabil ai nevoie sa consumi plante pentru a prospera - pentru a iti spori la maxim sanatatea, longevitatea si starea de bine!

Cum te pot ajuta fructele si legumele

Fructele, legumele si mai toate plantele comestibile in general contin o abundenta de nutrienti care sunt dificil de procurat doar din produse de origine animala. 

De exemplu, chiar daca poti absorbi suficienta vitamina C pentru a te feri de scorbut mancand organe animale, cel mai probabil vei avea parte de mai multe beneficii asupra sanatatii daca consumi o doza de vitamina C mai mare decat minimul recomandat pentru a nu muri! Aceste beneficii includ imunitate mai buna, stare de spirit mai buna, sanatate crescuta a celulelor sanguine. 

Aceleasi argumente sunt valabile si pentru fibrele alimentare si fitonutrienti, care se gasesc doar in plante. Tehnic nu ai nevoie de niciunul din acesti nutrienti pentru a fi in viata, mii si mii de pagini de cercetari arata ca cel mai probabil vei fi mai sanatos, vei trai mai mult si te vei simti mai bine daca mananci in mod regulat fibre si fitonutrienti. 

De exemplu, studii facute la Institutul de Medicina Sociala si Preventiva, Colegiul Imperial, Universitatea din Minnesota, Universitatea Harvard si Universitatea Tufts, plus multe altele de la universitati din intreaga lume, au aratat ca a manca mai multe fibre alimentare reduce sansele de risc de cancer, boli de inima, sindrom metabolic, diabet de tip 2 si diverticulita, pentru a numi doar cateva. 

Cercetarile mai arata ca diferiti fitonutrienti aduc beneficii similare, inclusiv reducerea riscului de boli cardiovasculare, sanatate si functii mai bune ale creierului, sanatate mai buna a colonului, tensiune arteriala mai mica si functii mai bune ale vaselor de sange, plus colesterol mai mic. 

Sunt fructele si legumele nesatoase sau inutile vietii?

Concluzia evidenta este ca nu, nu ai nevoie de fructe, legume si plante pentru a supravietui, la fel cum nu ai nevoie de multa lumina solara, aer curat, sex, prieteni sau sapun.

Dar daca scopul tau in viata nu este de a "cotai" o cutie de carton intr-un beci intunecat si umed in timp ce traiesti dar te degradezi de la o zi la alta, atunci poate tinzi catre ceva mai mult decat simpla supravietuire. In acest caz, legumele si fructele sunt o componenta esentiala in dieta ta!!! Include cat mai multe si diversificate in dieta ta zilnica, alaturi de produse de orgine animale de calitate cat mai buna si minim procesate. 

O sa fie si cei care o sa spuna ca fructele si legumele moderne sunt pline de pesticide si substante nocive. Este si asta un argument, dar mereu exista alternative mai putin contaminate, trebuie doar sa investesti putin timp (si ceva mai multi bani, asa este!) pentru a le gasi. In plus, mai toate studiile arata ca in ciuda contaminarii masive a unor fructe si legume, tot este mai sanatos sa mananci astfel de plante decat sa nu le mananci deloc! 

Referinte

1. O’Hearn, Amber. “Can a Carnivore Diet Provide All Essential Nutrients?” Current Opinion in Endocrinology, Diabetes & Obesity, vol. 27, no. 5, 22 Aug. 2020, pp. 312–316, https://doi.org/10.1097/med.0000000000000576.
2. Padayatty, Sebastian J., and Mark Levine. “New Insights into the Physiology and Pharmacology of Vitamin C.” CMAJ: Canadian Medical Association Journal, vol. 164, no. 3, 6 Feb. 2001, pp. 353–355, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC80729/. Accessed 12 Aug. 2020.
3. Hemilä, Harri. “Vitamin c and Infections.” Nutrients, vol. 9, no. 4, 29 Mar. 2017, p. 339, www.mdpi.com/2072-6643/9/4/339, https://doi.org/10.3390/nu9040339.
4. Maggini, S, et al. “Essential Role of Vitamin c and Zinc in Child Immunity and Health.” Journal of International Medical Research, vol. 38, no. 2, Apr. 2010, pp. 386–414, https://doi.org/10.1177/147323001003800203. Accessed 16 Sept. 2020.
5. Levine, M., et al. “Vitamin c Pharmacokinetics in Healthy Volunteers: Evidence for a Recommended Dietary Allowance.” Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, vol. 93, no. 8, 16 Apr. 1996, pp. 3704–3709, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8623000/, https://doi.org/10.1073/pnas.93.8.3704.
6. Teucher, Birgit, et al. “Enhancers of Iron Absorption: Ascorbic Acid and Other Organic Acids.” International Journal for Vitamin and Nutrition Research. Internationale Zeitschrift Fur Vitamin- Und Ernahrungsforschung. Journal International de Vitaminologie et de Nutrition, vol. 74, no. 6, 2004, pp. 403–19, www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15743017, https://doi.org/10.1024/0300-9831.74.6.403.
7. Levi, Fabio, et al. “Refined and Whole Grain Cereals and the Risk of Oral, Oesophageal and Laryngeal Cancer.” European Journal of Clinical Nutrition, vol. 54, no. 6, 1 June 2000, pp. 487–489, https://doi.org/10.1038/sj.ejcn.1601043. Accessed 11 Nov. 2023.
8. Aune, D., et al. “Dietary Fiber and Breast Cancer Risk: A Systematic Review and Meta-Analysis of Prospective Studies.” Annals of Oncology, vol. 23, no. 6, June 2012, pp. 1394–1402, https://doi.org/10.1093/annonc/mdr589. Accessed 5 Mar. 2021.
9. Pereira, Mark A., et al. “Dietary Fiber and Risk of Coronary Heart Disease.” Archives of Internal Medicine, vol. 164, no. 4, 23 Feb. 2004, p. 370, https://doi.org/10.1001/archinte.164.4.370. Accessed 13 Apr. 2020.
10. Rimm, Eric B. “Vegetable, Fruit, and Cereal Fiber Intake and Risk of Coronary Heart Disease among Men.” JAMA: The Journal of the American Medical Association, vol. 275, no. 6, 14 Feb. 1996, p. 447, https://doi.org/10.1001/jama.1996.03530300031036. Accessed 27 Mar. 2020.
11. McKeown, N. M., et al. “Carbohydrate Nutrition, Insulin Resistance, and the Prevalence of the Metabolic Syndrome in the Framingham Offspring Cohort.” Diabetes Care, vol. 27, no. 2, 27 Jan. 2004, pp. 538–546, care.diabetesjournals.org/content/27/2/538.long, https://doi.org/10.2337/diacare.27.2.538.
12. Wang, Xia, et al. “Flavonoid Intake and Risk of CVD: A Systematic Review and Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies.” British Journal of Nutrition, vol. 111, no. 1, 16 Aug. 2013, pp. 1–11, https://doi.org/10.1017/s000711451300278x. Accessed 3 Feb. 2020.
13. Spencer, Jeremy P. E. “Flavonoids and Brain Health: Multiple Effects Underpinned by Common Mechanisms.” Genes & Nutrition, vol. 4, no. 4, 15 Aug. 2009, pp. 243–250, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2775888/, https://doi.org/10.1007/s12263-009-0136-3. Accessed 19 Aug. 2019.
14. Crozier, Alan, et al. “Bioavailability of Dietary Flavonoids and Phenolic Compounds.” Molecular Aspects of Medicine, vol. 31, no. 6, Dec. 2010, pp. 446–467, https://doi.org/10.1016/j.mam.2010.09.007. Accessed 29 Apr. 2020.
15. Perez-Vizcaino, Francisco, and Juan Duarte. “Flavonols and Cardiovascular Disease.” Molecular Aspects of Medicine, vol. 31, no. 6, Dec. 2010, pp. 478–494, https://doi.org/10.1016/j.mam.2010.09.002. Accessed 26 Nov. 2020.
16. Khalesi, Saman, et al. “Green Tea Catechins and Blood Pressure: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomised Controlled Trials.” European Journal of Nutrition, vol. 53, no. 6, 27 May 2014, pp. 1299–1311, https://doi.org/10.1007/s00394-014-0720-1.