Cand cineva se gandeste la fibre, se gandeste la mersul la toaleta. Asta pentru ca are in minte fibrele insolubile, de tipul „celuloza”: tarate, nuci, coji de fasole si legume, plus cereale integrale. Acesta este tipul de fibre cel mai asociat cu digestia si volumul scaunului.
Unii stiu cate ceva si despre fibrele solubile, cele care se dizolva formand un gel, incetinesc digestia, scad colesterolul si ajuta la controlul glicemiei. Exemple: ovaz, mere si cojile de psyllium.
Cine chiar se pricepe la fibre se gandeste si la fibrele speciale, cum ar fi beta-glucanul, o fibra prebiotica ce stimuleaza imunitatea, hraneste bacteriile bune din intestin si favorizeaza pierderea de grasime.
Dar iata la ce aproape nimeni nu se gandeste: efectul fibrelor asupra muschilor si fortei. Un studiu recent a descoperit niste corelatii surprinzator de puternice.
Studiul
Cercetatorii au analizat peste 6.000 de americani cu varsta de peste 40 de ani, folosind date din NHANES colectate pe o perioada de sapte ani. Au studiat jurnalele alimentare, scanarile DXA si testele de forta a prizei pentru a vedea daca exista o legatura intre cantitatea de fibre consumata si sanatatea musculara. Iata ce au descoperit:
- Persoanele care au mancat cele mai multe fibre aveau mai multa masa corporala slaba (muschi si oase) si, in special, mai multa masa musculara apendiculara (muschi ai bratelor si picioarelor).
- Consumul de fibre a fost asociat si cu o priza mai puternica, un marker standard al functiei musculare generale.
- Cei care mancau multe fibre aveau in general mai putina masa grasa si un IMC mai mic, pastrand insa mai multa masa musculara.
- „Rontaitorii” de fibre aveau si glicemie si niveluri de insulina mai bune, ceea ce arata ca fibrele sustin si metabolismul.
Si da, cercetatorii au ajustat pentru calorii totale, proteine, grasimi si alti nutrienti, deci efectul nu se datoreaza doar faptului ca alimentele bogate in fibre au si alte beneficii.
Nu au separat tipurile de fibre consumate, ci doar au analizat aportul total. In general, cei care mancau putine fibre aveau cam 12 grame pe zi, iar cei care mancau multe fibre ajungeau la aproximativ 34 de grame.
Cum influenteaza fibrele masa musculara?
Fibrele ajuta muschii prin stabilizarea metabolismului, reducerea inflamatiei si sustinerea unui mediu intestinal care favorizeaza forta si supletea. Fibrele incetinesc absorbtia carbohidratilor, reduc varfurile de insulina si imbunatatesc sensibilitatea la insulina. O insulina stabila ajuta la mentinerea masei musculare.
Fibrele hranesc, de asemenea, bacteriile intestinale, producand acizi grasi cu lant scurt (precum butiratul) care reduc inflamatia si sustin direct metabolismul muscular. Dietele bogate in fibre sunt asociate cu inflamatie sistemica mai scazuta, care altfel accelereaza degradarea musculara odata cu varsta. In plus, fibrele promoveaza satietatea (senzatia de plenitudine), reduc acumularea de grasime si ajuta la mentinerea unui corp mai suplu - sprijinind indirect raportul sanatos dintre muschi si grasime.
Totusi, studiul nu spune ca fibrele construiesc direct mai mult muschi. Mai degraba arata ca aportul de fibre este strans legat de mentinerea masei si functiei musculare odata cu inaintarea in varsta. Asadar, fibrele sunt mai degraba un „protector al muschilor.”

Cum sa folosesti aceste informatii
Pentru a reproduce beneficiile pro-muschi observate la cei care consumau multe fibre, incearca sa ajungi la 30–35 de grame de fibre zilnic, dintr-o varietate de surse solubile si insolubile.
Iata cele mai bune usrse de fibre alimentare.
🔹 Surse de fibre insolubile („pentru digestie si volum”)
- Tarate de grau, secara sau ovaz
- Nuci si seminte (migdale, alune, seminte de floarea-soarelui)
- Coji de fasole, linte si naut
- Legume crude (broccoli, conopida, morcov, telina)
- Fructe cu coaja (mere, pere, prune)
- Cereale integrale (paine integrala, orez brun, quinoa)
🔹 Surse de fibre solubile („pentru glicemie, colesterol, metabolism”)
- Ovaz si fulgi de ovaz
- Mere, portocale, citrice
- Fasole, linte, mazare verde
- Morcovi fierti
- Psyllium (coji, suplimente gen Metamucil)
- Orz, secara
🔹 Surse de fibre prebiotice / functionale („pentru imunitate, microbiom si protectie musculara”)
- Beta-glucani (ovaz, orz, ciuperci medicinale)
- Inulina (cicoare, ceapa, usturoi, sparanghel)
- Banane (mai ales usor verzi)
- Cartofi si orez raciti dupa fierbere (amidon rezistent)
- Seminte de in si chia (bogate si in omega-3)
Referinte
- Frampton, Jason, et al. "Higher Dietary Fiber Intake Is Associated with Increased Skeletal Muscle Mass and Strength in Adults Aged 40 Years and Older." Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle, vol. 12, no. 6, 2021.