Cand iti este foame, in stomac se secreta hormonul numit ghrelina. Intr-un nou studiu, facut pe soareci la Academia Sahlgrenska, Universitatea din Gothenburg, s-a aratat ca ghrelina are un efect negativ asupra deciziilor in privinta a ceea ce mananci si asupra controlului poftelor alimentare.
Este prima data cand s-a demonstrat ca nivelele mari de ghrelina inainte de mese sau in timpul perioadelor lungi fara mancare, fac creierul sa actioneze impulsiv si afecteaza capacitatea de a lua decizii rationale.
Impulsivitatea
Impulsivitatea este complexa, dar poate fi descompunsa in actiuni impulsive (incapacitatea de a rezista unui raspuns motric) si alegeri impulsive (incapacitatea de a amana satisfactia). Multi dintre noi am trait sentimentul de a nu putea rezista sa nu mancam un sandwich sau orice altceva, desi stiam ca mai este putin pana la masa; la fel a fost situatia si in cazul soarecilor folositi in experiment.
Soarecii pot fi antrenati sa fie rasplatiti (cu zahar) cand executa o actiune precum apasarea pe o maneta, sau invers, pot fi recompensati cand rezista si nu apasa pe maneta, atunci cand le este dat un anume semnal. Au fost dresati prin primirea repatata a unor semnale, cum ar fi aprinderea unei lumini sau un sunet de sonerie, fiecare semnal dictand soarecilor ce trebuie sa faca pentru a fi recompensati.
Administrarea de ghrelina
Incapacitatea de a rezista impulsului de a apasa pe maneta cand li se da smenalul de a NU apasa, este un semn de impulsivitate. Cercetatorii au descoperit ca soarecii carora li s-a administrat ghrelina direct in creier, ceea ce imita cum stomacul semnaleaza nevoia de a manca, au fost mai predispusi la a apasa pe maneta in loc sa astepte, desi asta a dus la pierderea recompensei.
Capacitatea de a amana satisfactia de moment pentru a primi o recompensa si mai mare mai tarziu este o masuratoare asemanatoare a alegerilor impulsive. Un exemplu simplu poate fi impulsul de a manca o prajitura acum sau de a manca mai multe daca astepti cateva minute, sau sa mananci alimente calorice pentru placerea imediata, fara a tine cont de impactul lor negativ pe termen lung.
Persoana care alege satisfactia imediata desi asteptarea iar aduce satisfactii mai mari in timp, este caracterizata ca fiind impulsiva ceea ce ii compromite capacitatea de a lua decizii rationale.
Cercetatorii de la Academia Sahlgrenska au descoperit ca nivelele mari de ghrelina au impiedicat soarecii sa poata astepta o recompensa mai mare. Au descoperit si unde anume in creier actioneaza ghrelina pentru a afecta impulsivitatea.
Rezultatele au aratat ca restrictionarea efectelor ghrelinei in nucleii tegmentali ventrali, o zona a creierului indispensabila sistemului de recompensare, a fost suficienta pentru a reduce impulsivitatea soarecilor. Important este ca o data cu blocarea ghrelinei a scazut mult comportamentul impusliv. Chiar si o perioada scurta de abstinenta de la mancare, modul natural de crestere a nivelelor de ghrelina, a crescut comportamentul impulsiv.
Schimbari pe termen lung
Impulsivitatea este o trasatura caracteristica multor afectiuni neuropsihiatrice si a unor afectiuni de comportament precum ADHD, OCD sau ASD, dependenta de droguri sau dereglari alimentare.
Studiul a aratat si ca nivelele ridicate de ghrelina in mod constant a dus la modificari genetice pe termen lung in parti ale creierului responsabile de controlul impulsivitatii. O injectie cu ghrelina in creierul soarecilor a produs aceleasi schimbari in genele legate de dopamina si enzime ca la pacientii umani care sufera de ADHD.
Asadar, creierul dispune de receptori de ghrelina care pot modifica comportamentul in preajma mancarii. Ce avem de invatat de aici? Cand vrei sa slabesti nu urma o dieta de infometare. In astfel de diete nivelele de ghrelina vor fi foarte mari, si in cele din urma vor provoca modificari in creier care vor duce la supraconsum si pierderea controlului.
De asemenea, nu lasa sa ti se faca prea foame intre mese. Asta nu inseamna ca trebuie sa mananci constant, ci ca trebuie sa mananci alimente cu un indice mare de satietate. Incearca sa nu iei decizii in privinta dietei cand iti este foame, pentru ca ai sanse mari sa iei decizii proaste. Planifica dinainte mesele si tine mereu la idemana alimente are se incadreaza in dieta ta.
Si ca un sfat bonus, nu te du sa cumperi mancare cand iti este foame. Probabil ai mai auzit asta; motivul este acelasi - daca iti este foame si nivelele de ghrelina sunt mari vei pune in cos cam tot ce iti face cu ochiul.
Referinte
- Rozita H Anderberg, Caroline Hansson, Maya Fenander, Jennifer E Richard, Suzanne L Dickson, Hans Nissbrandt, Filip Bergquist, Karolina P Skibicka. The Stomach-Derived Hormone Ghrelin Increases Impulsive Behavior. Neuropsychopharmacology, 2015; 41 (5): 1199 DOI: 10.1038/npp.2015.297.