Alimentele bogate in carbohidrati ofera un grad mare de recompensare
Sa musti dintr-o prajitura cu un exterior crocant si dulce pentru a dezveli interiorul cremos si usor poate transforma un moment banal in unul de o placere intensa. Asta pana ce vina se instaleaza, cam la 15 minute dupa ce termini de mancat. Fie ca este vorba de dulciuri si gustari, precum prajituri si chipsuri, sau gustari mai sanatoase precum granola sau fructe, majoritatea oamenilor se bazeaza pe alimente bogate in carbohidrati pentru a se simti bine si a isi ridica starea de spirit.
Noi cercetari arunca lumina asupra legaturii dintre insulina si eliberarea de dopamina din creier ceea ce poate afecta deciziile in privinta alegerilor alimentare, inclinand balanta catre alimentele bogate in carbohidrati.
Majoritatea alimentelor care te fac sa te simti bine cand esti prost dispus au la baza zaharul sau amidonul: torturi, inghetata, paste, pizza, cartofi prajiti, etc. Nu prea intalnesti lume care sa aibe pofta de spanac cu piept de pui fript cand au o zi proasta. Cresterile de insulina dupa ce mananci activeaza receptori insulinici in hipotalamus, care ar trebui sa dea un feedback negativ apetitului, rezultand senzatie de satietate si o descrestere a interesului fata de mancare. Majoritatea insulinei care ajunge la creier este eliberata de pancreas, trecand bariera hematoencefalica (dintre creier si sange) prin transport activ. Dar acum se crede ca insusi creierul produce cantitati mici de insulina. Indiferent de sursa insulinei din creier, capacitatea celulelor de a raspunde acestui hormon joaca un rol crucial in felul cum fac oamenii alergerile alimentare si obezitate.
Conexiunea dopamina-serotonina
Nu sunt tocmai informatii noi. Studiile facute pe soareci au aratat ca atunci cand semnalarea catre receptori este intrerupta rezulta cresterea in greutate, cresterea depozitelor de grasime si hiperfagie (consum alimentar excesiv). Inactivarea receptorilor insulinici imita intr-o oarecare masura rezistenta la insulina. Rezistenta la insulina nu se intampla doar periferic, in muschi si tesutul gras. Se intampla si in creier. Rezistenta creierului la insulina modifica secretia dopaminei, induce anxietate si comportament depresiv la soareci cu receptorii insulinici nefunctionali. La acesti soareci s-a observat si nivele mari de monoamina oxidaza, acestea fiind responsabile de alterarea dopaminei. Cand au fost tratati cu inhibitori de monoamina oxidaza, de regula prescrisi pentru tratarea depresiei, nivelele de dopamina au revenit la normal. Cercetatorii cred ca efectele rezistenti la insulina ale creierului asupra functiilor mitocondriilor explica, cel putin partial, asocierea dintre diabetul de tip 2 si celelalte stari ale rezistentei la insulina si schimbarile de stare de spirit.
Influenta insulinei asupra mecanismului de recompensare din creier poate explica de ce oamenii aleg alimente dense in carbohidrati simplii atunci cand se simt abatuti. Poate juca un rol si in dependenta de mancare si consumul alimentar excesiv; este mult mai frecvent sa nu poti controla aportul de dulciuri si alte alimente bogate in carbohidrati decat alimentele bogate in proteine si grasimi, precum ceafa de porc sau carne grasa de vita. Insulina creste nivelele de dopamina, dar rezistenta creierului la insulina scurt-circuiteaza acest proces, ceea ce cauzeaza consumul de hrana mai multa pentru a simti efectele de recompensare. Este un proces similar cu dezvoltarea de toleranta la nicotina sau cafeina, cand in timp este nevoie de doze din ce in ce mai mari pentru a obtine acelasi efect.
Impactul asupra satietatii
Rezistenta creierului la insulina poate explica si de ce mananci dincolo de punctul satietatii. Senzatia de foame trece dar ceva s-a intamplat cu semnalele neurologice care ar trebui sa te opreasca din mancat. Stomacul poate fi plin dar daca creierul nu primeste mesajul, continui sa mananci. Si cel mai probabil consumi alimente care intretin acest proces, acest cerc vicios, te ingrasa si te imbolnavesc.
Efectul insulinei
Ca acelasi hormon poate da senzatie de satietate si in acelasi timp te face sa mananci prea mult nu este complet contradictoriu. Conform cercetatorilor, insulina are un dublu rol, acela de a trimite semnalul sa inchei masa, dar simultan stabileste o amintire nutritionala a meselor ceea ce incurajeaza sistemul de recompensare, lucru care predispune la repetarea comportamentului alimentar. Cu alte cuvinte, daca mananci in mod repetat mese bogate in carbohidrati obiceiul se imprima in creier si iti este greu sa intrerupi acest comportament.
Cercetarile privind relatia dintre insulina si hormonul satietatii, leptina, sunt inca in desfasurare, dar cu siguranta efectele insulinei nu se limiteaza doar la absortia glucozei in muschi sau tesutul gras. Rolul insulinei in controlul glicemiei este doar o fateta a acestui hormon despre care se descopera constant care are multe mecanisme prin care poate influenta balanta energetica a corpului. Avand in vedere epidemia de obezitate, de diabet de tip 2, de Alzheimer (zis si "diabet de tip 3") si alte boli derivate din rezistenta la insulina, este foarte important sa se stabileasca exact rolul insulinei in sistemul nervos central, si cum influenteaza comportamentul alimentar si alegerile alimentelor. Aceste cunostinte o sa ne poate ajuta si la planificarea unor diete mai eficiente atunci cand vrem sa slabim pentru a arata mai bine.
Referinte
- Melissa A. Stouffer, Catherine A. Woods, Jyoti C. Patel, Christian R. Lee, Paul Witkovsky, Li Bao, Robert P. Machold, Kymry T. Jones, Soledad Cabeza de Vaca, Maarten E. A. Reith, Kenneth D. Carr & Margaret E. Rice. Insulin enhances striatal dopamine release by activating cholinergic interneurons and thereby signals reward. Nature. Article number: 8543 (2015). doi:10.1038/ncomms9543.
- Gerozissis K. Brain insulin and feeding: a bi-directional communication. Eur J Pharmacol. 2004 Apr 19;490(1-3):59-70.
- Wickelgren I. Tracking insulin to the mind. Science. 1998 Apr 24;280(5363):517-9.
- Gerozissis K. Brain insulin: regulation, mechanisms of action and functions. Cell Mol Neurobiol. 2003 Feb;23(1):1-25.
- Könner AC, Hess S, Tovar S, Mesaros A, Sánchez-Lasheras C, Evers N, Verhagen LA, Brönneke HS, Kleinridders A, Hampel B, Kloppenburg P, Brüning JC. Role for insulin signaling in catecholaminergic neurons in control of energy homeostasis. Cell Metab. 2011 Jun 8;13(6):720-8. doi: 10.1016/j.cmet.2011.03.021.
- Andre Kleinridders, Weikang Cai, Laura Cappellucci, Armen Ghazarian, William R. Collins, Sara G. Vienberg, Emmanuel N. Pothos, si C. Ronald Kahna. Insulin resistance in brain alters dopamine turnover and causes behavioral disorders. Proc Natl Acad Sci U S A. 2015 Mar 17; 112(11): 3463–3468. Published online 2015 Mar 2. doi: 10.1073/pnas.1500877112.
- Study links insulin action on brain's reward circuitry to obesity. PUBLIC RELEASE: 7-JUN-2011
- Leona Plum, Bengt F. Belgardt, and Jens C. Brüning. Central insulin action in energy and glucose homeostasis. J Clin Invest. 2006 Jul 3; 116(7): 1761–1766. Published online 2006 Jul 3. doi: 10.1172/JCI29063.