Te ingrasa flora intestinala?

Publicat in

Nu poti slabi fara a te reingrasa? Ai pofta de mancare tot timpul? Cauza ar putea fi un dezechilibru al florei intestinale. Iata de ce si cum sa rezolvi situatia.

Bacteriile incep sa iti colonizeze intestinele de cand te nasti. Daca ai fost nascut pe cale naturala, hranit la san, hranit cu fructe si legume crude, si ti s-a permis sa te joci in medii cu praf si pamant care contin microbi...sansele mari sunt sa iti fii inceput viata cu un mediu microbian sanatos si diversificat.

Dar daca ai fost nascut prin cezariana, hranit cu lapte praf si ai crescut la oras, mai mult in medii inchise, fara a ti se permite sa te joci prea mult in medii naturale, probabil ca ai sanse mai mari de a dezvolta alergii si boli ale sistemului imunitar, si de aparitie a dezechilibrelor metabolice si obezitate. Ai si sanse mai mari de diabet si de inflamatie sistemica.

Din fericire deciziile pe care le iei ca adult pot repara sau preveni aceste probleme.

Ingrasarea si flora intestinala

Ce se intampla daca creezi conditiile ca soareci de laborator sa se nasca complet fara bacterii, si ii cresti intr-un mediu fara bacterii? Au parte de un beneficiu surprinzator: Nu se ingrasa nici atunci cand au diete care fac alti soareci de laborator obezi: bogate in grasimi si fructoza sau sucroza. 

Sa mergem mai departe. Ia niste bacterii din intestinele soarecilor obezi si implementeaza-le in soarecii fara bacterii. Acum acesti din urma soareci devin si ei obezi, chair si cand au o dieta echilibrata. Si in final, ia bacterii de la soareci fara grasime si administreaza-le soarecilor de mai sus, mentinandu-le dieta echilibrata. Acestia slabesc si pierd surplusul de grasime!

In alte experimente, 4 perechi de gemeni identici umani au fost gasiti, in care unul din frati era obez si celalalt fara surplus de grasime. Soareci de laborator fara bacterii intestinale au fost colonizati cu bacterii de la gemeni. Soarecii colonizati cu bacteriile de la geamanul neobez au ramas supli. Dar cei colonizati cu bacteriile de la geamanul obez au devenit si ei obezi.

Dupa aceea, soarecilor li s-a permis sa traiasca impreuna, schimband intr-o oarecare masura bacterii intre ei. Dupa ce au fost expusi la bacteria soarecilor slabi, cei obezi au slabit si ei.
Aceste experimente arata ca unele bacterii pot cauza obezitate, pe cand altele pot proteja impotriva ei!

Surpriza operatiilor de micsorare a stomacului

Se pare ca desi hrana mancata este redusa ca urmare a acestor operatii, beneficiile lor depasesc cu mult simpla reducere a hranei, la acelasi nivel ca dupa urmarea unei operatii, dar fara procedura in sine. Cercetatorii au descoperit ca dupa operatia de micsorare a stomacului, bacteriile din flora intestinala se schimba radical. Un efect este o imbunatatire majora sau chiar vindecarea de diabet de tip II. Vindecarea se produce inainte de a slabi, deci nu este o urmare a pierderii tesutului adipos in exces.

Alt beneficiu este arderea calorica mai mare in raport la hrana consumata. In comparatiile facute de cercetatori aportul de hrana este acelasi si absortia la fel. Diferenta majora este in populatiile bacteriilor care traiesc in intestine. 

Pot antibioticele sa declanseze obezitatea?

De cealalta parte, a lua antibioticul vancomicina deseori declanseaza obezitatea la pacienti neobezi. Recoltarea de materii fecale de la acesti pacienti a aratat o descrestere majora a bacteriilor benefice, si o crestere importanta a bacteriilor cunoscute ca obezogene. Mai mult, anumite bacterii din flora intestinala sunt asociate cu persoanele obeze si nu cu cele cu procente mici de grasime, chiar si cand dietele sunt la fel. Cei care au diabet au populatii bacteriene diferite fata de non-diabetici.

Asadar este posibil ca aceste bacterii sa fie contributori la nivele mari de grasime corporala, incapacitate metabolica, rezistenta la insulina si inflamatii adipoase, atunci cand nu sunt contracarate eficient de bacterii benefice.

Cum te ingrasa bacteriile?

In prezent cercetatorii cred ca ingrasarea excesiva si dificultatea de a scapa de surplusul de grasime sunt in mare parte consecinte ale inflamatiilor adipoase.

Aceste inflamatii cauzeaza ceulele grase sa fie mai predispuse la a isi mari masa, si sa trimita semnale hormonale care afecteaza negativ metabolismul si reduc sensibilitatea la insulina in muschi.

O modalitate prin care se intampla asta este ca bacteriile nocive precum Enterobacter, Shigella, Klebsiella, Desulfovibrionaceae,and Escherichia inclusiv E. coli) pot elibera endotoxina LPS, care promoveaza inflamatii sistemice puternice si poate cauza obezitate.

Un alt mecanism care contribuie la ingrasare: unele bacterii din flora intestinala activeaza sistemul endocannabinoid. Astfel fac gazda (adica pe tine) sa te simti mai flamand si bacteriile primesc mai multa mancare. Aceasta semnalare a sistemului endocannabinoid afecteaza negativ si celulele musculare, celulele grase si sensibilitatea la insulina.

Mai mult, unele bacterii cresc stocarea de grasimi a adipocitelor prin suprimarea FIAF (factorul adipos indus de post). Toate aceste actiuni lucreaza pentru a trimite din ce in ce mai mult un individ pe calea inflamatiilor adipoase si sindromului metabolic. Pot duce la obezitate sau/si diabet!

Cand echilibrul florei intestinale nu este bun, bacteriile intestinale au uneltele necesare pentru a promova ingrasarea si a impiedica slabirea. Sunt vesti proaste pentru cineva cu un dezechilibru al florei intestinale care vrea sa fie musculos si definit. 

Bacteriile te pot controla ca pe o marioneta

Bacteriile neprietenoase pot cauza pofte alimentare pentru alimente de proasta calitate, care le hranesc pe ele. Pot cauza si stari disforice (sentimente precum tristete, depresie, abatare) atunci cand sunt lipsite de alimentele care le plac. 

Fac asta nu numai prin manipularea sistemului endocanabinnoid, dar si prin abilitatea lor de a exercita influente puternice asupra nervului vag si asupra sistemului nervos enteric. Nu este o gluma! Poftele alimentare si starea proasta de spirit te pot face usor sa treci peste dieta planificata.

Vestile bune sunt ca poti scapa de sub controlul bacteriilor relativ usor si rapid, prin simplul fapt de a nu ceda. Cand nu cedezi cu consecventa, aceste bacterii se reduc ca numar al populatiei, devii mai sanatos din punct de vedere metabolic si te simti mai bine ca niciodata. Fara pofte alimentare, fara disforie. Probabil pe asta se si bazeaza succesul multor diete.

Cum ajuta bacteriile bune compozitia corpului?

Bacteriile intestinale benefice ajuta compozitia corpului (raportul dintre masa musculara si tesutul adipos) si sanatatea metabolica prin suprimarea altor bacterii care au efectele nocive descrise mai inainte. Fac asta prin protejarea captuselii intestinelor si prin producerea de acizi grasi cu lanturi scurte. 

Acizii grasi cu lanturi scurte scad inflamatia sistemica, dau satietate, reimprospateaza expresia genelor leptinei, reduc stresul indus de corticosteroizi, imbunatatesc sensibilitatea la insulina in muschi si descresc sensibilitatea la insulina in tesutul adipos prin activarea receptorului 2 al acizilor grasi liberi.
O combinatie de efecte pe care oricine ar trebui sa si-o doreasca. 

Cum iti imbunatatesti flora intestinala

Exista o corelatie foarte stransa intre sanatatea florei intestinale si sanatatea metabolismului. Cu cat ai mai multe tipuri de bacterii, cu atat mai bine, cel putin in privinta bacteriilor capatate pe cai naturale. Asadar, o modalitate de imbunatatire este prin dobandirea de noi tulpini de bacterii. O alta metoda este de a iti modifica dieta intr-o maniera care sa sustina functiile bacteriilor benefice, si sa incline balanta in favoarea lor (si implicit a ta).

Poti folosi si suplimente nutritive care imbunatatesc flora intestinala sau/si cresc productia de acizi grasi cu lanturi scurte.

Sari peste iaurt si mananca legume "murdare"

Oricat de convenabil ar fi sa cumperi niste capsule sau iaurt, aceste metode nu sunt foarte eficiente in privinta schimbarii in bine a florei intestinale. Intai, cate tulpini de bacterii vor fi in aceste produse? Poate ca sase? Sapte? Dar in intestine ai deja sute de tipuri de bacterii. 6-7 in plus este o crestere procentuala nesemnificativa.

Ca sa iti diversifici bacteriile din intestine cea mai buna cale este cea naturala, urmata de oameni de cand exista pe acest pamant. Din alimente si din mediul inconjurator! Ca si specie ne-am adaptat sa fim expusi la un mediu microbian foarte consistent prin intermediul alimentelor vegetale mancate si prin contactul cu praful si tarana, si mai ales cu pamantul in care cresc plantele pe care le mancam.

Din punct de vedere istoric este anormal ca aproape toate legumele sa fie fierte, coapte, prajite sau curatate pana ce devin aproape sterile, asa cum este cazul produselor comerciale din zilele noastre.

Prin cresterea consumului de legume produse local, precum cele din micile piete de tarani, si prin mancatul lor in stare cruda, te expui la bacteriile naturale la care omul este adaptat. Fermentarea in casa a unor astfel de legume le poate spori si mai mult valoarea (alimentele cumparate deja fermentate de regula nu contin bacterii utile).

Si nu te teme de putin pamant dintr-o sursa buna. Legumele de la tara, despre care stii sigur ca au fost crescute natural, nu trebuie curatate "pana la os". Clatite cu putina apa este suficient. Stramosii nostrii aveau putina tarana pe alimente si populatiile rurale de pe toata planeta nu se tem de a manca alimentele intr-o stare cat mai naturala. Studiile sustin ca bacteriograma lor este mai diversificata decat a noastra.

Strategii nutritionale

Si anumite tehnici nutritionale iti pot creste diversitatea bacteriilor in intestine, sau numarul populatiei anumitor tipuri de bacterii benefice.

Imbunatateste calitatea carbohidratilor

Inlocuieste produsele care contin grau rafinat cu ovaz (mai ales cel gatit lent, cateva ore), hrisca, cartofi dulci, telina, pastarnac, morcovi, napi, dovleac, cartofi, secara, fructe de padure, orz, orez brun sau orez prefiert. Exista o multitudine de optiuni si vei experimenta beneficii reale de la aceste schimbari. 

Introdu varietate in structura macronutrientilor decat aceeasi compozitie la fiecare masa

Prin a lua unele mese bogate in proteine/grasimi si sarace in carbohidrati si altele bogate in proteine/carbohidrati si sarace in grasimi, bacterii diferite, cu preferinte nutritionale diferite si tolerante diferite la bila, vor avea fiecare oportunitatea lor. 

Perioade de 10-12 ore fara hrana

Perioade de 10-12 ore fara hrana, cum ar fi de la masa de seara pana la micul dejun, vor ajuta dezvoltarea anumitor tipuri de bacterii benefice, pe cand unele din cele nocive vor avea de suferit. O alta metoda este de a avea si zile ocazionale cu consum caloric redus. 

Cum iti hranesti bacteriile benefice

Sa mananci pentru o flora intestinala sanatoasa nu necesita anumite proportii ale macronutrientilor. Oamenii din jurul lumii mancau alimentele la care aveau acces si erau sanatosi. Oamenii, si flora lor intestinala, sunt flexibili si pot fi sanatosi urmand o multitudine de diete.

Aproape orice raport intre macronutrienti este in regula - in afara de combinatia de cantitati mari de carbohidrati cu cantitati mari de grasimi - daca carbohidratii provin din surse traditionale, integrale si grasimile nu sunt bogate in acid linoleic. 

Pentru a hrani cat mai eficient bacteriile benefice din intestine, fibrele din legume, leguminoase, amidonoase, fructe si cereale integrale sunt perfecte pentru a le spori numarul si productia de acizi grasi cu lanturi scurte. Polifenolii, acizii fenolici si antocianinele din fructe si legume sunt si ele foarte benefice pentru flora intestinala. 

Cum ramane cu probioticele?

Suplimentele probiotice disponibile in prezent nu au suficiente tulpini de bacterii benefice, sau intr-un numar prea mare, ca sa conteze cu adevarat, comparativ cu ce ai deja in intestine. Mai mult, aceste produse contin de regula numai bacterii care se adapteaza doar la intestinul subtire, desi cele mai importante bacterii sunt cele din colon. Si, unele studii au aratat ca bacteriile administrate ca si suplimente alimentare nu reusesc sa colonizeze intestinele si sunt nedetectabile la 3 ore dupa ce s-a ingerat suplimentul. 

O alta perspectiva este ca daca ai fost expus natural la bacterii, acestea au colonizat deja intestinele si sunt prezente deja, asa ca de ce sa administrezi si mai multe, cu riscul de a crea un dezechilibru? Toate acestea pot explica de ce suplimentele probiotice nu fac mare lucru pentru persoanele de rand si nu sunt recomandate pentru cineva sanatos cu o dieta cat de cat normala.

Exista si exceptii! Unele tulpini de probiotice ajuta in afectiuni precum diaree, constipatie, sindromul intestinelor iritabile, diverticulita, infectii urogenitale, infectii Clostridium difficile, enterocolite si eczeme. Daca suferi de una din aceste afectiuni, anumite produse cu probiotice te pot ajuta.

Mai indicat decat sa se ia probiotice este sa se manace alimente fermentate in casa, in mod natural si traditional (varza murata in special, si orice alte muraturi traditionale sau mai exotice precum ghimbirul murat). 

Prebiotice, antocianine si alte suplimente

Prima categorie de suplimente despre care vom discuta sunt prebioticele, sau fibre care sustin flora intestinala. Pe scurt, daca consumi suficiente legume si tuberculi (precum cartofii) si ceva fructe, nu exista motive sa iei un prebiotic. Bacteriile benefice primesc deja tot ce au nevoie.

Dar daca consumul acestor alimente este mai mic decat consuma oamenii in mod traditional, suplimentarea isi are rostul ei. Se recomanda combinarea de inulina cu arabinogalactan pentru un total de 6 grame pe doza. Se pot lua mai multe doze pe zi, de preferat la mese. 
Subliniez ca suplimentarea cu prebiotice nu face multe de una singura. Trebuie sa vina...ei bine, ca o suplimentare a dietei, nu sa fie principalul pilon pe care se sprijina sanatatea tractului tau intestinal.

Un alt supliment care se poate dovedi util este resveratrolul. Acesta nu are efecte prea mari asupra bacteriilor intestinale, dar cand este luat inainte de o masa bogata in grasimi si calorii, actioneaza pentru a bloca semnalul inflamator TLR-4, produs de bacterii ca urmare a unor astfel de mese. 

Berberina, un extract din plante, are niste proprietati uimitoare in modularea bacteriilor din intestine. Lucreaza in principal prin inhibarea bacteriilor care sustin inflamatiile si schimband balanta in favoarea bacteriilor benefice. Are un efect atat de bun incat se observa reduceri ale zaharurilor din sange la cei care au o proasta sensibilitate la insulina, si deseori se pierde semnificativ in greutate. 

In final, deficienta de magneziu duce la dezechilibre ale florei intestinale. Te poti suplimenta fie cu magneziu fie cu ZMA. 

metoda revolutionara de slabit

Referinte

 
  1. Bäckhed F1, Ding H, et al. The gut microbiota as an environmental factor that regulates fat storage. Proc Natl Acad Sci U S A. 2004 Nov 2;101(44):15718-23.
  2. Cani PD, Osto M, et al. Involvement of gut microbiota in the development of low-grade inflammation and type 2 diabetes associated with obesity. Gut Microbes. 2012 Jul-Aug;3(4):279-88.
  3. Cani PD, Amar J, et al. Metabolic endotoxemia initiates obesity and insulin resistance. Diabetes. 2007 Jul;56(7):1761-72.
  4. Geurts L, Neyrinck AM, et al. Gut microbiota controls adipose tissue expansion, gut barrier and glucose metabolism: novel insights into molecular targets and interventions using prebiotics. Benef Microbes. 2014 Mar;5(1):3-17.
  5. Cox LM, Blaser MJ. Pathways in microbe-induced obesity. Cell Metab. 2013 Jun 4;17(6):883-94.
  6. Puddu A, Sanguineti R, et al. Evidence for the gut microbiota short-chain fatty acids as key pathophysiological molecules improving diabetes. Mediators Inflamm. 2014;2014:162021.
  7. Larsen N, Vogensen FK, et al. Gut microbiota in human adults with type 2 diabetes differs from non-diabetic adults. PLoS One. 2010 Feb 5;5(2):e9085.
  8. Underwood MA. Intestinal dysbiosis: novel mechanisms by which gut microbes trigger and prevent disease. Prev Med. 2014 Aug;65:133-7.
  9. Cotillard A, Kennedy SP, et al. Dietary intervention impact on gut microbial gene richness. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):585-8.
  10. David LA, Maurice CF. Diet rapidly and reproducibly alters the human gut microbiome. Nature. 2014 Jan 23;505(7484):559-63.
  11. Xiao S, Fei N, et al. A gut microbiota-targeted dietary intervention for amelioration of chronic inflammation underlying metabolic syndrome. FEMS Microbiol Ecol. 2014 Feb;87(2):357-67.
  12. Lakhan SE, Kirchgessner A. Gut microbiota and sirtuins in obesity-related inflammation and bowel dysfunction. J Transl Med. 2011; 9: 202.
  13. Fei N, Zhao L. An opportunistic pathogen isolated from the gut of an obese human causes obesity in germfree mice. ISME J. 2013 Apr;7(4):880-4.
  14. Ridaura VK, Faith JJ, et al. Gut microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice. Science. 2013 Sep 6;341(6150):1241214.
  15. Parnell JA, Reimer RA. Weight loss during oligofructose supplementation is associated with decreased ghrelin and increased peptide YY in overweight and obese adults. Am J Clin Nutr. 2009 Jun;89(6):1751-9.
  16. Turroni F, Ribbera A, et al. Human gut microbiota and bifidobacteria: from composition to functionality. Antonie Van Leeuwenhoek. 2008 Jun;94(1):35-50.
  17. Scher JU, Sczesnak A. Expansion of intestinal Prevotella copri correlates with enhanced susceptibility to arthritis. Elife. 2013;2:e01202
  18. De Filippo C, Cavalieri D, et al. Impact of diet in shaping gut microbiota revealed by a comparative study in children from Europe and rural Africa. Proc Natl Acad Sci USA. 2010 Aug 17;107(33):14691-6.
  19. Wu GD, Chen J, et al. Linking long-term dietary patterns with gut microbial enterotypes. Science. 2011 Oct 7;334(6052):105-8.
  20. Ho JTK, Chan GCF, Li JCB. Systemic effects of gut microbiota and its relationship with disease and modulation. BMC Immunol. 2015; 16: 21.
  21. Keenan MJ, Zhou J, et al. Role of resistant starch in improving gut health, adiposity, and insulin resistance. Adv Nutr. 2015 Mar 13;6(2):198-205.
  22. Alcock J, Maley CC, Aktipis CA. Is eating behavior manipulated by the gastrointestinal microbiota? Evolutionary pressures and potential mechanisms. Bioessays. 2014 Oct;36(10):940-9.
  23. Mayer EA. Gut feelings: the emerging biology of gut-brain communication. Nat Rev Neurosci. 2011 Jul 13;12(8):453-66.
  24. Li JV, Ashrafian H. Metabolic surgery profoundly influences gut microbial-host metabolic cross-talk. Gut. 2011 Sep;60(9):1214-23.
  25. Trasande L, Blustein J, et al. Infant antibiotic exposures and early-life body mass. Int J Obes (Lond). 2013 Jan;37(1):16-23.
  26. Fanaro S, Chierici R, et al. Intestinal microflora in early infancy: composition and development. Acta Paediatr Suppl. 2003 Sep;91(441):48-55.
  27. Blustein J, Attina T, et al. Association of caesarean delivery with child adiposity from age 6 weeks to 15 years. Int J Obes (Lond). 2013 Jul;37(7):900-6.
  28. Liou AP, Paziuk M. Conserved shifts in the gut microbiota due to gastric bypass reduce host weight and adiposity. Sci Transl Med. 2013 Mar 27;5(178):178ra41.
  29. Muccioli GG, Naslain D, et al. The endocannabinoid system links gut microbiota to adipogenesis. Mol Syst Biol. 2010 Jul;6:392.
  30. Harris K, Kassis A, et al. Is the gut microbiota a new factor contributing to obesity and its metabolic disorders? J Obes. 2012;2012:879151.
  31. Parkar SG, Trower TM, et al. Fecal microbial metabolism of polyphenols and its effects on human gut microbiota. Anaerobe. 2013 Oct;23:12-9.
  32. Martínez I, Lattimer JM, et al. Gut microbiome composition is linked to whole grain-induced immunological improvements. ISME J. 2013 Feb;7(2):269-80.
  33. Kim KA, Gu W, et al. High fat diet-induced gut microbiota exacerbates inflammation and obesity in mice via the TLR4 signaling pathway. PLoS One. 2012;7(10):e47713.
  34. Zhang X, Zhao Y, et al. Structural changes of gut microbiota during berberine-mediated prevention of obesity and insulin resistance in high-fat diet-fed rats. PLoSOne. 2012;7(8):e42529.
  35. Cani PD, Bibiloni R, et al. Changes in gut microbiota control metabolic endotoxemia-induced inflammation in high-fat diet-induced obesity and diabetes in mice. Diabetes. 2008 Jun;57(6):1470-81.
  36. Cani PD, Neyrinck AM, et al. Selective increases of bifidobacteria in gut microflora improve high-fat-diet-induced diabetes in mice through a mechanism associated with endotoxaemia. Diabetologia. 2007 Nov;50(11):2374-83.
  37. Zhang Y, Li X, et al.Treatment of type 2 diabetes and dyslipidemia with the natural plant alkaloid berberine. J Clin Endocrinol Metab. 2008 Jul;93(7):2559-65.
  38. Ding S, Chi MM, et al. High-fat diet: bacteria interactions promote intestinal inflammation which precedes and correlates with obesity and insulin resistance in mouse. PLoS One. 2010 Aug 16;5(8):e12191.
  39. Parnell JA, Reimer RA. Prebiotic fiber modulation of the gut microbiota improves risk factors for obesity and the metabolic syndrome. Gut Microbes. 2012 Jan-Feb;3(1):29-34.
  40. Ramirez-Farias C, Slezak K. Effect of inulin on the human gut microbiota: stimulation of Bifidobacterium adolescentis and Faecalibacterium prausnitzii.Br J Nutr. 2009 Feb;101(4):541-50
  41. De Palma G, Nadal I, et al. Effects of a gluten-free diet on gut microbiota and immune function in healthy adult human subjects. Br J Nutr. 2009 Oct;102(8):1154-60.
  42. Miyazaki K, Masuoka N, et al. Bifidobacterium fermented milk and galacto-oligosaccharides lead to improved skin health by decreasing phenols production by gut microbiota. Benef Microbes. 2014 Jun 1;5(2):121-8.
  43. Kim SW, Suda W, et al. Robustness of gut microbiota of healthy adults in response to probiotic intervention revealed by high-throughput pyrosequencing. DNA Res. 2013 Jun;20(3):241-53.
  44. Jernberg C, Lofmark S, et al. Long-term impacts of antibiotic exposure on the human intestinal microbiota. Microbiology. 2010 Nov;156(Pt 11):3216-23.
  45. Walter J, Martínez I, Rose DJ. Holobiont nutrition: considering the role of the gastrointestinal microbiota in the health benefits of whole grains. Gut Microbes. 2013 Jul-Aug;4(4):340-6.
  46. Hidalgo M, Oruna-Concha MJ, et al. Metabolism of anthocyanins by human gut microflora and their influence on gut bacterial growth. J Agric Food Chem. 2012 Apr 18;60(15):3882-90.
  47. Bushman FD, Lewis JD, Wu GD. Diet, gut enterotypes and health: is there a link? Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2013;77:65-73.
  48. Queipo-Ortuño MI, Seoane LM, et al. Gut microbiota composition in male rat models under different nutritional status and physical activity and its association with serum leptin and ghrelin levels. PLoS One. 2013 May 28;8(5):e65465.
  49. Turnbaugh PJ, Bäckhed F, et al. Diet-induced obesity is linked to marked but reversible alterations in the mouse distal gut microbiome. Cell Host Microbe. 2008 Apr 17;3(4):213-23.
  50. Van den Abbeele P, Gérard P, et al. Arabinoxylans and inulin differentially modulate the mucosal and luminal gut microbiota and mucin-degradation in humanized rats. Environ Microbiol. 2011 Oct;13(10):2667-80.
  51. Nielsen TS, Laerke HN. Diets high in resistant starch and arabinoxylan modulate digestion processes and SCFA pool size in the large intestine and faecal microbial composition in pigs. Br J Nutr. 2014 Dec 14;112(11):1837-49.
  52. Terpend K, Possemiers S. Arabinogalactan and fructo-oligosaccharides have a different fermentation profile in the Simulator of the Human Intestinal Microbial Ecosystem (SHIME ®). Environ Microbiol Rep. 2013 Aug;5(4):595-603.
  53. Lopez-Siles M, Khan TM. Cultured representatives of two major phylogroups of human colonic Faecalibacterium prausnitzii can utilize pectin, uronic acids, and host-derived substrates for growth. Appl Environ Microbiol. 2012 Jan;78(2):420-8.
  54. Pachikian BD, Neyrinck AM, et al. Changes in intestinal bifidobacteria levels are associated with the inflammatory response in magnesium-deficient mice. J Nutr. 2010 Mar;140(3):509-14.
  55. Han J, Lin H, Huang W. Modulating gut microbiota as an anti-diabetic mechanism of berberine. Med Sci Monit. 2011 Jul;17(7):RA164-7.
  56. Yin J, Xing H, Ye J. Efficacy of berberine in patients with type 2 diabetes mellitus. Metabolism. 2008 May;57(5):712-7.
  57. Qiao Y, Sun J, et al. Effects of resveratrol on gut microbiota and fat storage in a mouse model with high-fat-induced obesity. Food Funct. 2014 Jun;5(6):1241-9.
  58. Etxeberria U, Arias N. Reshaping faecal gut microbiota composition by the intake of trans-resveratrol and quercetin in high-fat sucrose diet-fed rats. J Nutr Biochem. 2015 Jun;26(6):651-60.

Articole din aceiasi categorie

Urmareste-ne
pe facebook

Steroizi.ro - sursa ta de informatii pentru cele mai noi tehnici de antrenament,

cele mai bune planuri nutritionale si cele mai eficiente metode de slabire si definire.

Oricare ar fi scopul tau, noi iti punem la dispozitie uneltele de care ai nevoie pentru a iti construi corpul pe care il vrei.