Multi nu mananca carne din cauza convingerilor religioase. Foarte bine! Dar mai multi fac asta crezand este mai sanatos sa fii vegetarian, sau ca este mai etic sau mai bine pentru mediu. Gresit! Iata 10 mituri fara carne care trebuie sa dispara.
1 - Grasimile saturate duc la imbolnavirea inimii
In ultimii 50 de ani o buna parte a populatiei planetei s-a orientat catre dieta vegetariana din cauza asocierii grasimilor saturate cu bolile de inima. In prezent comunitatile medicale si stiintifice au decretat ca mare parte a datelor care au stat la baza acestei asocieri au fost modifcate voit de catre impostorul Ancel Keys. Nu exista dovezi concrete care sa sustina aceasta asociere negativa, dar totusi multi inca nu stiu asta.
O recenzie din 2009 publicata in "American Journal of Clinical Nutrition" a analizat cercetarile din 21 de studii asupra grasimilor saturate a peste 350 000 de oameni si nu a descoperit nicio asociere intre grasimile saturate si bolile de inima.
Similar, vegetarienii cred ca dieta vegetariana este mai buna pentru ca este saraca in colesterol. Dar se stie inca din 1937 ca, colesterolul pe care il consumi din alimente are un impact foarte mic asupra colesterolului din sange.
Dar foarte multa lume este reticenta la a accepta aceste informatii. Ni s-a spus mereu ca grasimile saturate si colesterolul din dieta cauzeaza boli de inima, de ce sa crezi altceva?
2 - Toate carnurile sunt la fel si toate grasimile sunt la fel
Unul din motivele pentru care carnea rosie a fost demonizata este ca exista tendinta de a asocia carnea rosie cu carnea procesata. Dar nu s-a gasit nicio legatura intre carnea rosie si boli de inima, cancer sau mortalitate, daca aceasta este neprocesata. La fel si cu grasimile. Un studiu din 2004 de la "Harvard School of Public Health" a analizat efectele aportului de grasimi asupra evolutiei aterosclerozei (o boala de inima) si a descoperit ca grupul care manca cele mai multe uleiuri polinesaturate (gasite in nuci, seminte si uleiuri vegetale) a avut cea mai proasta evolutie, pe cand grupul care manca cele mai multe grasimi saturate (carne de vita, unt si grasimi animale) a avut o evolutie pozitiva a aterosclerozei.
La fel este si cazul grasimilor si cancerului. Acidul linoleic este grasimea dominanta din uleiurile vegetale si numeroase studii au legat acest acid de cresterea tumorilor. Echivalentul acidului linoleic in grasimile animale este acidul linoleic conjugat (CLA) care are proprietati anticancerigene!
3 - Studiul "China" este exact si de incredere
Multi vegetarieni numesc aceasta lucrare "Studiul China". Se poate numi si "proclamatia vegetarienilor", pentru ca cei care nu mananca carne il citeaza in permanenta.
Pentru studiul China, doctorul T. Colin Campbell a folosit date observationale stranse din 65 de districte din China pentru a incerca sa dovedeasca ca produsele animale cresc rata de cancer si boli de inima. Este usor sa vrei sa crezi ceea ce scrie in acest manifest.
Dar Campbell "a uitat" sa mentioneze efectele pozitive observate in timpul studiului si asociate cu consumul mare de proteine si rata mica de cancer, pe cand consumul mic de proteine a dus la cresterea ratei de cancer. De exemplu: chinezii din districtul Tuoli consuma 45% din dieta lor din grasimi, mananca in medie 135 g de proteine animale si au o incidenta foarte mica a bolilor de inima si cancer, comparativ cu celelalte populatii vegane care apar in studiu. Cei din Longxian consuma cele mai putine produse animale, dar au a doua rata de mortalitate cauzata de bolile de inima. In plus, in studiu nu se fac asocieri intre alimentele procesate si stransa lor legatura cu bolile de inima si cancerul.
Datele arata de fapt ca:
- Riscul de cancer este de 7 ori mai mare in cazul dietelor foarte bogate in carbohidrati/zaharuri.
- Mai putine decese din cauza cancerului in cazul aportului mare de grasimi animale.
Asta, in mod ciudat, l-a facut sa concluzioneze ca "Oamenii care mananca cele mai multe alimente de origine animala au cele mai multe boli cronice"!
4 - Carnea provoaca cancer pentru ca este acida
Alt argument clasic al vegetarienilor: "cancerul se dezvolta in mediul acid iar carnea este foarte acida". "O dieta alcalina previne dezvoltarea cancerului si poate chiar sa inlature celulele canceroase".
Speculatia ca exista o asociere intre PH-ul (gradul de aciditate) dietei si cancer ar insemna ca alimentele pe care le mancam sa poata modifica PH-ul sangelui si al fluidelor extracelulare, ceea ce este imposibil!
PH-ul alimentelor mancate poate altera masuratoarea acida sau alcalina a urinei dar nu a sangelui!
Mai mult, celulele canceroase se pot dezvolta in ORICE mediu, nu doar acid, cele mai periculoase dezvoltandu-se cand PH-ul este normal (7,4). Asta inseamna ca nu PH-ul acid al sangelui duce la cancer; cancerul duce la modificarea PH-ului sanagelui, facandu-l acid.
Si chiar daca o dieta alcalina ar fi mai benefica pentru sanatate, nu exista motive pentru care cineva care consuma carne sa nu consume si cantitati mari de legume si fructe, pentru a avea aceleasi beneficii. Nu doar vegetarienii mananca fructe si legume!
De fapt, daca analizezi obiceiurile alimentare ale vanatorilor-culegatorilor, stramosii nostrii carnivori, vei vedea ca au o dieta alcalina, chiar daca pana la 50% din calorii proveneau din alimente animale.
Nu numai ca cineva care mananca carne poate manca si cate legume si fructe vrea, avand o dieta alcalina (daca asta ar conta) dar prin eliminarea cerealelor si zaharurilor, fiind foarte acide, pot ajunge la un mediu chiar mai putin acid.
5 - Vegetarienii sunt mai sanatosi
Vegetarienii dau ca exemplu diferite culte religioase care nu mananca carne, si cat de sanatosi sunt membrii acestora. Dar este o comparatie nedreapta. De regula este vorba de grupuri izolate care nu fumeaza, nu beau si nu au alte activitati care de regula duc la scurtarea vietii.
Dar putem sa luam si exemple de culte religioase cu obiceiuri sanatoase dar care mananca carne. De exemplu mormonii. O culta religioasa din S.U.A. care fata de media populatiei americane au:
- O rata a cancerului cu 22% mai mica
- O rata a mortalitatii din cauza cancerului de colon cu 34% mai mica.
Acestia consuma produse animale dar nu fumeaza, nu beau si in general urmeaza principii mai sanatoase. De notat este ca la multe culte vegetariene exista rate mai mari ale unor cancere mai putin comune in populatia generala, precum boala Hodgkin, melanom malign, cancer de creier, uterin, endometrial, cervical, etc.
Poate din cauza lipsei alimentelor animale? Sau poate din cauza consumului prea mare de soia? Oricum ar fi, nu exista doveazi ca vegetarienii traiesc mai mult sau mai bine decat cei care consuma carne. Exista exemple pozitive si negative de ambele parti!
6 - Soia este un super-aliment
Cum proteinele sunt greu de procurat de vegetarieni, soia este raspunsul la o dieta saraca in aminoacizi. Este promovata si ca alternativa fara colesterol la carne!
Nu numai ca ni s-a tot spus ca grasimile saturate si proteinele animale ne fac rau, dar am fost convinsi si ca proteinele din plante, precum soia, sunt solutia. Multi sunt suprinsi sa afle ca soia in sine este toxica pentru oameni si vite.
Este printre cele mai pesticizate recolte si 93% din productia mondiala este modificata genetic, daca este ceva ce te ingrijoreaza. Soia contine si izoflavonoide care imita estrogenul in corp (fitoestrogen), se leaga de receptorii estrogenici si produc tot felul de probleme:
- Inhiba sanatatea reproductiva.
- Altereaza negativ functiile creierului.
- Suprima hormonii tiroidieni.
- Perturba sistemul endocrin.
- Creste riscul de cancer de san si prostata.
Poate de aceea un studiu din "Journal of the American College of Nutrition" a gasit disfunctii cognitive si atrofierea creierului la barbati care consumau doua sau mai multe portii de tofu pe saptamana.
Alt studiu din "American Journal of Clinical Nutrition" a descoperit proliferarea celulelor canceroase in tesutul mamar cand se utilizau suplimente pe baza de soia, in doar 14 zile. Si un studiu japonez de la clinica "Ishizuki" a concluzionat ca doar 35 mg/zi de izoflavonoide din soia duc la suprimarea hormonilor tiroidieni in doar 3 luni, la persoane sanatoase clinic.
Majoritatea afirmatiilor despre efectele sanatoase ale soia vin de la companii care produc soia. Nu trebuie vazuta ca inlocuitor pentru carne sau lapte, si sa se vanda ca formula pentru nou-nascuti ar trebui sa fie ilegal!
In 1992, Serviciul de Sanatate Publica din Elvetia a estimat ca doua cani de lapte de soia pe zi aduc in corp echivalentul de estrogen al unei pastile anticonceptionale!
Si daca am privi soia doar din punctul de vedere al performatei proteinelor, proteinele din soia scad forta musculara, descresc testosteronul si cresc cortizolul, cand sunt consumate constant dupa antrenamente. Exact opusul a ceea ce obtii cand consumi carnuri sau lactate.
7 - Creierul nu are nevoie de grasimi animale
Un studiu de caz din 1980 a comparat doua populatii primitive care traiau in acelasi areal dar aveau diete diferite:
- Agricultori (satul Hardin; "fermieri")
- Vanatori-culegatori (indieni Knoll; "vanatori")
Fermierii mancau mai ales porumb, fasole si dovleci iar vanatorii in mare parte carne, peste si fructe salbatice. Cercetatorii au analizat sanatatea populatiilor pe baza osemintelor si au descoperit:
- Vanatorii traiau mai mult si aveau o rata infantila de deces mai mica decat fermierii.
- Fermierii aveau deficiente de fier, calciu si proteine.
- Vanatorii nu aveau malformatii osoase si carii, pe cand fermierii aveau in medie 7.
Pe langa masa musculara scazuta si oase slabe, cea mai mare problema cand se exclude carnea este ca apar deficiente ale creierului. Creierul s-a dezvoltat rapid dupa ce oamenii au introdus in dieta lor carnurile si pestele. "Cresterea cantitatilor de produse animale din dieta a fost esentiala in dezvoltarea creierului uman" - Aiello si Wheeler, Current Anthropology, 1995.
Grasimile saturate si colesterolul din alimentele animale sunt necesare pentru ca organismul sa functioneze cum trebuie. De exemplu laptele de san contine cantitati mari de grasimi saturate pentru a ne hrani creierul.
Beneficiile grasimilor saturate:
- Sursa preferata de energie a inimii.
- Regleaza genele ceea ce poate preveni anumite forme de cancer.
- Sunt folosite la structura celulelor din tot corpul.
- Necesare pentru vitaminele solubile in grasimi (A,D, E si K) si asimilarea calciului.
- Sunt antivirale, antimicrobiene si antibacteriene.
Colesterolul este la fel de important pentru ca ajuta la crearea de hormoni sexuali si protejeaza corpul de oxidare. Creierul are nevoie de colesterol, probabil de aceea nivelele de colesterol cresc odata cu varsta.
8 - Dietele fara carne au toti nutrientii esentiali
Si deficientele de vitamina B12 sunt asociate cu un creier in declin. Aceasta vitamina poate fi obtinuta cum trebuie doar prin consum de alimente de origine animala (sau prin suplimentatie). Conform unui studiu, cei cu cele mai mari nivele de vitamina B12 aveau de 6 ori mai mici riscurile de a li se micsora creierul, fata de cei cu cele mai mici concentratii.
Mai mult, algele marine si tempeh, alimente pe care vegetarienii le consuma pentru a isi hrani creierul, de fapt cresc si mai mult nevoia de B12. Sursele de B12 ridicate in slavi de vegetarieni au si nivele foarte mari de pseudo-B12 (adenosilcobalamina) care blocheaza absortia vitaminei B12 adevarate.
O cercetare din 2003 aparurta in "American Journal of Clinical Nutrition" a determinat ca deficientele de vitamina B12 la vegetarieni si vegani sunt de pana la 70-80%. Dietele vegane sunt deficiente in acizi grasi omega-3, deficiente care se adauga declinului functiilor cognitive.
Vegetarienii sustin altceva, dar adevarul este ca plantele contin doar ALA , adica acizi grasi omega-3 cu lanturi scurte, care au o rata de conversie foarte mica (2%-10%) in acizii cu lanturi lungi, pe care corpul uman ii si poate utiliza (EPA si DHA). Se pare ca a incerca sa iti cresti nivelele de DHA folosind doar surse vegetale cu ALA este aproape imposibil.
Interesant este ca si lipsa de grasimi saturate, fier si/sau zinc ne inhiba abilitatea de a converti ALA. Asa ca semintele de in si canepa nu aduc atat de multe beneficii precum se spune (cel putin in privinta acizilor grasi omega-3).
Compartativ cu omnivorii, vegetarienii au cu 30% mai putin EPA si DHA iar veganii cu 60%.
Al treilea deficit major de care vegetarienii trebuie sa tina cont este fierul. Fierul heminic este cea mai buna sursa de fier pentru oameni si se gaseste doar in sursele de hrana animale.
Fierul disponibil vegetarienilor (non-heminic) este inhibat usor de alti nutrienti (i se impiedica absortia). Un studiu din 1994 din "European Journal of Clinical Nutrition" spune ca o dieta vegetariana poate opri absortia fierului cu mai mult de 85%.
Asta pentru ca multe alimente proteice pe care le consuma vegetarienii (cereale si leguminoase) sunt pline de anti-nutrienti care se leaga de minerale si le impiedica absortia.
9 - Proteinele vegetale sunt sanatoase
La fel ca animalele si plantele au impulsul de a trai, procrea si perpetua specia. Din nefericire pentru plante nu se pot apara cand vrem sa le mancam, dar se pot razbuna mai apoi.
Cand incercam sa mancam o parte din planta care nu este pentru consum dam de toxine produse tocmai pentru a descuraja viitoarele hraniri cu planta respectiva. In general cu cat este mai importanta partea din planta (de exemplu semintele necesare procreeri) cu atat "defensiva" este mai mare.
Doua dintre cele mai raspandite mecanisme defensive ale plantelor, lecitina si fitatii, se gasesc in cantitati mari in grane, leguminoase si seminte.
Fitatii, sau acidul fitic, reduc absortia celorlalti nutrienti precum magneziu, calciu, fier, zinc si B12. Lecitina are abilitatea unica de a se lega de celulele intestinului si de a provoca un raspuns inflamatoriu. Rezulta absortie proasta si risc ridicat de boli gastrointestinale.
Acesti anti-nutrienti nu ridica probleme in cantitati mici, dar cand sunt consumati excesiv riscul creste. Iar cand te bazezi numai pe grane, leguminoase, oleaginoase si seminte ca sa ai un aport bun de proteine, apar probleme.
Se spune ca aceste substante de protectie ale plantelor se pot inlatura prin inmuiere, incoltire, fierbere, etc, dar stim ca lecitina este rezistenta la caldura si numai 50% din fitati sunt inlaturati dupa 18 ore de inmuiere (exceptie este soia, care prin inmuiere nu pierde niciun fitat).
10 - Sa renunti la carne este etic
"Animalele sunt vii. Sa mananci carne inseamna crima. Nu exista suficient spatiu, apa, aer si resurse pentru ca oamenii sa creasca animale pentru a le manca".
Sigur ai auzit aceste replici. Vegetarienii spun ca cerealele pot hrani toata lumea (si o fac intr-o mare masura) dar nu isi dau seama ca recoltele de cereale distrug mai mult pamant, folosesc mai multe resurse si omoara mai multe animale.
Graul, porumbul si soia sunt monoculturi care cresc rata de eroziune a solului, si ii descresc continutul de apa si nutrienti; practic sterilizeaza solul.
Cand solul este compromis intr-un loc recolta viitoare trebuie mutata pe un nou sol fertil iar pentru refacerea solului precedent este nevoie de timp si resurse.
Monoculturile pun stapanire pe planeta fara a da ceva inapoi. Majoritatea terenului arabil din lume este cu monoculturi. Inhiba cresterea ierbii, ceea ce limiteaza hranirea animalelor si descreste calitatea carnii, ceea ce duce la hranirea animalelor cu aceleasi cereale nocive pe care le mancam si noi: soia, porumb si grau.
Mai important, alunga animalele din habitatul natural, pentru ca ne extindem din ce in ce mai mult cu aceste culturi, golind si rezervele de apa pentru irigatie.
Cercul vietii presupune o relatie de a lua si a da inapoi. Noi nu putem digera iarba, dar vaca da. Aceasta o mananca si o transforma in proteine si grasimi digerabile. Noi mancam vaca pentru a avea acces la acele proteine si grasimi. Poate parea crud si cinic, dar asa functioneaza natura. Vaca nu numai ca ne hraneste dar asigura si sanatatea ierbii si solului prin pascut si fertilizare.
Culturile pe de alta parte distrug solul si consuma rezervele de apa, eliminand potentialul de recultivare. Si se defriseaza chiar mai multe paduri pentru a face loc recoltelor decat pentru a pasuna cirezile de vite.
Putem vorbi de cat de moral sunt crescute unele animale si de responsabilitatea fiecaruia de a manca cantitati rezonabile de produse animale, nu de a iti afunda fata in doua kilograme de ceafa cu mujdei! Dar asta este alta discutie!
Irnoic, vegetarienii iubesc vacile dar nu le pasa de milioanele de soareci, sobolani, cartite si serpi care sunt omoriti pentru ca distrug recoltele de soia!
Mananca carne pentru a prospera
Daca citesti aproape orice carte despre dietele vegetariene observi rapid ca autorii presupun ca toate carnurile sunt crescute in regim industrial (aici e ceva adevar, din pacate "dorinta" unora de a manca intr-o zi cata carne e normal sa mananci intr-o saptamana impinge industria alimentara sa apeleze la metode oribile de crestere a animalelor) si ca a manca carne inseamna sa mananci numai hamburgeri si pizza!
Desigur, prietenul tau supraponderal va avea rezultate foarte bune daca va schimba meniul zilnic de la Mc cu salata! Dar aici nu carnea este problema. Si da, nici carnea de la vite crescute cu cereale, hormoni si antibiotice nu este foarte sanatoasa, dar asta nu inseamna ca nu poti cauta carnuri de la vite crescute cu iarba, fara medicamente si hormoni. Costa mai mult, dar scazi cantitatea si cresti calitatea!
Privarea corpului de nutrienti esentiali la tinerete predispune multi vegetarieni la probleme cand imbatranesc, chiar daca acum spun "ca se simt foarte bine asa". Infertilitate, osteoporoza, sarcopenie si Alzheimer sunt riscurile la care sunt expusi atat vegetarienii cat si cei care consuma carne sub forma de fast food si junk food!
Poate ca stii persoane care prospera urmand o dieta vegetariana. Dar exista si persoane care castiga medalii olimpice de aur, termina triatloane si concursuri ironman si arata de parca sunt photoshopati, manancand numai McDonald's.
Poate ca unii performeaza bine fara produse animale, dar ar performa si mai bine daca le-ar include in dieta. Studiile moderne arata ca sursele animale sunt indispensabile sanatatii pe termen lung si nu ar trebui evitate sau inlocuite.
Referinte
- Red and processed meat consumption and risk of incident coronary heart disease, stroke, and diabetes mellitus: a systematic review and meta-analysis. PUBMED-20479151
- Meat consumption and mortality–results from the European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition. PUBMED-23497300
- Health effects of trans fatty acids. www.researchgate.net
- Trans Fatty Acids in Ruminant-derived Foods: Fact and Fiction. ansci.cornell.edu
- A Prospective Study of Association of Monounsaturated Fat and Other Types of Fat With Risk of Breast Cancer. archinte.jamanetwork.com
- Examining the relationship between diet-induced acidosis and cancer. www.nutritionandmetabolism.com
- Soybeans: Chemistry and Technology, Bd. I: Proteins. onlinelibrary.wiley.com
- Molecular aspects of phytoestrogen selective binding at estrogen receptors. PUBMED-17518366
- Effect of lauric acid and nisin-impregnated soy-based films on the growth of Listeria monocytogenes on turkey bologna. PUBMED-12033424
- Serum cholesterol and cognitive performance in the Framingham Heart Study. PUBMED-15673620
- Lectins in Food: Their Importance in Health and Disease. informahealthcare.com
- Earliest Porotic Hyperostosis on a 1.5-Million-Year-Old Hominin, Olduvai Gorge, Tanzania. journals.plos.org
- The expensive-tissue hypothesis: the brain and the digestive system in human and primate evolution. www.academia.edu