Leptina

Publicat in

Leptina este un hormon puternic, secretat de catre celulele grase, cu ajutorul caruia se poate slabi considerabil, daca este manipulat corespunzator.

Leptina - probabil ca ai auzit-o mentionata din cand in cand, dar nu esti sigur ce este. Prima daca cand am auzit pe cineva vorbind de leptina, spunea ca este cruciala in mentinerea unui metabolism ridicat; nu stiam nimci despre ea, dar m-a intrigat.

Leptina a fost descoperita abia in 1994, si cercertarile asupra ei au fost intesificate abia in ultimii ani. Cu siguranta nu se stie totul despre leptina, dar in acest areticol vom discuta ceea ce stim pana acum.

Ce este leptina?

Intai, este important de inteles ca grasimea nu este doar un rezervor pentru excesul de calorii, sau "energie potentiala". De fapt, grasimea este un organ endocrin, precum glanda tiroida sau suprarenala. Asta inseamna ca grasimea - in acest caz tesutul adipos alb - secreta hormoni, si unul din ei este leptina.

Leptina este un hormon polipetidic secretat de adipocite (celulele grase). Cu cat adipocitele contin mai multa grasime, cu atat se elibereaza mai multa leptina. Leptina mentine sub control metabolismul si controleaza foamea. Face legatura dintre modificarile rezervelor de grasime si controlul energiei la nivelul sistemului nervos central.

Iata un exemplu:

Mananci peste nivelul caloric de mentinere a greutatii cateva zile sau saptamani la rand:

  • Pe masura ce mananci mai mult, celulele grase se umplu cu trigliceride, ceea ce creste secretia hormonului leptina in sange.
  • Hipotalamusul din creier are un sistem complex de comunicare cu celulele grase, care include si receptori ai leptinei. Cand nivelele leptinei cresc, leptina se ataseaza de receptorii leptinici din hipotalamus, trimitand mesajul ca esti "plin".
  • De aici, hipotalamusul trimite semnale creierului si restului organismului, reducand apetitul si marind metabolismul

SAU

Mananci sub nivelul caloric de mentinere a greutatii cateva zile sau saptamani rand:

  • Celulele adipoase se micsoreaza din cauza dietei, si secreta mai putina leptina.
  • Creierul sesizeaza ca nivelul de leptina este scazut, si ca nu mai esti "alimentat" corespunzator.
  • Hipotalamusul sesizeaza si el descresterea leptinei, reducand metabolismul si rata arderilor calorice. Trimite si un semnal de "foame", crescand pofta de mancare.

Actiunea leptinei nu este restransa doar la nivelul hipotalamusului. Exista receptori ai leptinei peste tot in organism. Asta permite leptinei sa controleze cu precizie metabolismul, apetitul si arderile calorice.
 

Locatie Modul de actiune al leptinei
Insule pancreatice (-) Productia de insulina si secretie
Tesut adipos (+) Oxidarea acizilor grasi
(+) Lipoliza
(-) Lipogeneza
Ficat (+) Lipoliza
(-) Lipogeneza
Muschi scheletici (+) Oxidarea acizilor grasi


Este o demonstratie de precizie si finete a naturii. Corpul este programat sa supravietuiasca. Pe de o parte, cand mancarea este din belsug, leptina previne acumularea de prea multa grasime, ceea ce ar fii ingreunat viata oricarui om al cavernelor (si inca o ingreuneaza si omului modern). Pe de alta parte, leptina reactioneaza defensiv la scaderile bruste ale masei adipoase, care pot periclita viata sau abilitatile reproductive. Mananci prea mult si metabolismul creste, pentru a face fata caloriilor in exces. Nu mananci suficient, si metabolismul scade pentru a te mentine in viata.

Daca hipotalamusul nu ar mai primi semnale?

Sa facem un exercitiu de imaginatie. Sa ne imaginam un soarce mare si gras. Sa-l numim Grasanu. Grasanu este unic - este un soarece obez. Este un soarece care a dezvoltat diabet zaharat de tip II, nu se poate opri din mancat, si acumuleaza garsime intr-un ritm rapid. Oricata mancare ii dai el continua sa manance.

Sarmanul Grasanu are o mutatie genetica la gena care codifica leptina - ii lipseste cu desavarsire. Celulele sale grase nu pot comunica eficient cu hipotalamusul, pentru ca nu are deloc leptina. Daca ii injectezi Grasanului leptina, nu va mai manca si va slabi; dar solutia nu este atat de simpla pentru noi, oamenii.

dieta rapida

Majoritatea persoanelor obeze nu au nicio mutatie si nu le lipseste leptina. Problema este ca in ciuda leptinei, care gaseste si se ataseaza de receptorii specifici in tot corpul, semnalul nu ajunge mai departe. Sistemul care "simte" leptina este stricat.

Fenomenul este denumit rezistenta la leptina, o afectiune in care creierul nu poate determina cand nivelele de grasime sunt la un nivel bun. Celulele grase elibereaza leptina catre hipotalamus ca sa semnaleze ca rezervele sunt pline. Leptina se leaga de receptori, dar mai departe nu este trimis niciun semnal. Este ca si cum ai bate la usa, cand nimeni nu este acasa. In ciuda surplusului mare de grasime, creierul percepe foamete si da ordinul de acumulare de tesut adipos. Si ca sa fie si mai rau, esti tot timpul infometat, si continui sa mananci si mai mult.

Daca cunosti pe cineva care nu se poate opri din mancat, precum Grasanu, oricat de tentant ar fii sa-l judeci, e posibil sa nu fie in totalitate vina lui. Multe persoane obeze au sisteme metabolice care sunt pur si simplu stricate. Nu poti invinge Mama Natura, si daca semnalele trimise de leptina sunt defectuoase, nu te poti abtine decat intr-o anumita masura.

Dar nu doar cei cu obezitate morbida trebuie sa fie ingrijorati. Si cei care se gandesc tot timpul cum sa acumuleze cat mai multa masa, mancand prea mult constant, ar trebui sa ia aminte: daca mananci prea mult tot timpul, depozitele de trigliceride cresc, ceea ce duce la producerea de mai multa leptina. Cu atat de multa leptina, receptorii leptinici se desensibilizeaza. In cele din urma nu mai raspund la stimuli, cu consecinte importante si grave. O sa ai multa grasime pe tine, dar creierul nu o va stii.

Cum se devine rezistent la leptina?

Reducerea barierei hematoencefalice. Faptul ca nivelele de leptina la persoanele obeze era ridicat, a fost o surpriza. Asta pana cand s-a descoperit ca un raspuns al corpului la nivele prea ridicate de leptina este restrictionarea accesului acesteia la creier. Pentru ca leptina sa ajunga de la celulele grase la hipotalamus, trebuie sa calatoresca prin fluxul sanguin, dar trebuie sa treaca si de bariera hematoencefalica, pentru a avea acces.

Bariera hematoencefalica este foarte selectiva cu ce lasa sa treaca si ce nu, si s-a descoperit ca primul raspuns la nivele ridicate de leptina este restrictionarea accesului la nivelul barierei hematoencefalice. Asta permite organismului sa pastreze sensibilitatea la leptina in hipotalamus cat de mult poate, rezistand pana nivelele de leptina revin la normal.

Desensibilizarea receptorilor leptinici. Ca si receptorii insulinei, cei leptinici, cand sunt bombardati constant de leptina, devin rezistenti la stimulii ei. Mecanismul prin care se produce densensibilizarea receptorilor leptinici a fot descoperit aproape accidental, cand se studia rolul unei proteine fosfat numita proteina tirozina fosfat 1B (PTP1B) in reglarea semnalelor catre receptorii insulinei. Se presupunea ca PTP1B limiteaza sensibilitatea la insulina. Pentru experiment s-a creat un grup de soareci de laborator, carora le lipsea proteina PTP1B. Cum s-a prezis, acestia au fost foarte sensibili la insulina cand li s-a facut testul cu glucoza. Dar cercetatorii au mai observat ceva: soarecii s-au definit si au pierdut mult tesut adipos.

Sorecii aveau metabolisme rapide si incredibil de eficiente - eliminarea PTP1B a crescut cu mult si sensibilitatea receptorilor leptinici. Se pare ca aceasta proteina are un feedback negativ in ceea ce priveste  leptina, inhibandui efectele. Cand receptorii leptinici sunt bombardati cu multa leptina, PTP1B intervine si ii desensibilizeaza.

Mai exista o proteina cu aceleasi efecte asupra leptinei, SOCS3. Dupa cum ati observat se vorbeste de rezistena la leptina dar si de cea la insulina in acelasi timp. Si asta nu este o coincidenta. PTP1B si SOCS3 reduc si semanele date de insulina, asa ca rezistenta la leptina si rezitenta la insulina sunt legate, la nivel molecular.
Un alt factor declansator al celor doua proteine sunt inflamatiile.

Dieta si rezistenta la leptina

Sa luam ca exemplu pe cineva care alearga continuu dupa acumularea de masa musculara. Mananca o groaza de calorii, si pune ceva grasime pe el in fuga lui dupa muschi imensi. Asta cauzeaza o crestere a nivelelor de leptina, ceea ce spune hipotalamusului ca rezervele de energie sunt pline, si raspunsul este o reducere a apetitului si crestere a arderilor calorice. Astfel, leptina regleaza metabolismul la nivel homeostatic, de echilibru, marind arderile in conformitate cu cantitatile de mancare ingerate. Dar, practica continua de a baga in tine calorii cu nemiluita creste rezistenta la leptina. Astfel, tipul din exemplul nostru a crescut cantitatea de leptina necesara doar pentru a se mentine.

Important: rezistenta la leptina seteaza un nou "punct de referinta", ceea ce declanseaza un mecanism de aparare, adica nivele mai mari de tesut adipos si metabolism mai lent, in comparatie cu situatia in care nu ai fii rezistent la leptina. Cu alte cuvinte, corpul tau este destept, si daca crede ca urmeaza o "dieta", imediat retine cat mai multa grasime posibil.

Cu cat ai o rezistenta la leptina mai mare cu catat punctul de referinta se muta spre "gras" si se indeparetaza de "definit". Ai tinut vreodata o dieta, ai slabit, si apoi ai vrut sa acumulezi ceva masa musculara, ca in exemplul de mai sus, te-ai si ingrasat facand asta, si cand ai vrut sa tii din nou dieta sa te definiesti ti-a fost mult mai greu? Acum stii de ce. De aceea nu se recomanda perioadele intense de acumulare de masa musculara.

Sa continuam exemplul de mai sus, al culturistului care vrea cat mai multa masa musculara. Cand se hotaraste ca e timpul pentru a se defini, si descreste caloriile, fiind intr-o satre de rezistenta la leptina, celulele grase incep sa se micsoreze, si automat scade si secretia de leptina. Rezistenta la leptina a setat un nou punct de referinta, si astfel metabolismul sau dat peste cap incearca sa protejeze depozitele de grasime, din motive de "supravietuire".

Vezi treaba asa: in mod normal, cu cat te definesti mai mult, cu atat este mai greu sa arzi grasime si sa pastrezi tesutul muscular. In cele din urma corpul intra in modul "supravietuire" - devi mai obosit, letargic, pofta de mancare creste. Cand lucrurile functioneaza cum trebuie, asta se intampla doar cand nivelele de grasime sunt extrem de reduse.

dieta cu fructe

Dar cand incepi o dieta intr-o stare de rezitenta la leptina, pierzi ceva greutate la inceput dar intri repede in modul "supravietuire", doar ca acum nu esti deloc in forma. Si asta duce la un blocaj rapid.  Mananci din ce in ce mai putin, te simti din ce in ce mai prost, slabit si fara vlaga, dar TOT nu poti sa slabesti. Receptorii leptinei au capatat rezitenta - la un punct de referinta mai mare - asa ca si descresteri mici ale leptinei sunt percepute ca foamete. Inceperea unei diete de slabire/definire intr-o stare de rezistenta la leptina iti va baga organimul intr-o stare perpetua de supravietuire.

Este fata urata a dietelor pentru multi, si simplul fapt pentru care doar reducerea caloriilor nu functioneaza, pe termen lung. Adevarul este ca nu reducerea caloriilor este problema, ci rezistenta la leptina.

Leptina si insulina

Leptina si insulina au o relatie apropiata. Cand creste insulina, creste si leptina - mananci o masa consistenta, cresc nivelele insulinei, si apoi cele ale leptinei, semnaland creierului ca esti satul si sa mentina metabolismul ridicat.

Celulele din pancreas care secreta insulina contin si receptori leptinici, prin care leptina este un regulator negativ al insulinei. Asadar exista o stranta relatie intre acesti doi hormoni.

Cum sta treaba:

  • Mananci niste somon si un cartof dulce mare. Celulele beta din pancreas elibereaza insulina ca raspuns la glucoza din sange.
  • Insulina stimuleaza secretia de leptina din celulele grase.
  • Nivelele leptinei cresc, semnaland hipotalamusului sa diminueze apetitul.
  • Nivele ridicate de leptina semnaleaza si pancreasului sa nu mai secrete insulina.

Dar sa vedem cum arata procesul cand esti rezistenta la leptina:

  • Mananci niste somon si un cartof dulce mare, plus cateva felii de palcinta cu branza, pentru ca esti in perioada de acumulare de masa. Celulele beta din pancreas elibereaza insulina ca raspuns la glucoza din sange.
  • Insulina stimuleaza secretia de leptina din celulele grase, invadand corpul.
  • Nivelele leptinei cresc, dar incepe sa se instaleze rezistenta la leptina.
  • Nivele ridicate de leptina incearca sa spuna pancreasului sa nu mai secrete insulina, dar fiind rezistent la leptina, pancreasul nu primeste semnalul.
  • Acum ai nivele de insulina prea ridicate, cronice, care duc la rezistenta la insulina.

Leptina si inflamatiile

Cu cat esti mai gras, cu atat ai o stare mai accentuata de inflamare in corp, din cauza nivelelor mari de grasime (30% din celulele care se gasesc in grasimea alba sunt celule imunitare), situatie care cauzeaza trimiterea de semnale imunitare pentru secretia de anticorpi.

Hiperleptinamia este asociata cu un raspuns pro-inflamator crescut.
Leptina poate creste productia factorului de necroza tumorala, un anticorp, care atunci cand este produs in exces ataca propriile tesuturi sanatoase.



Este o idee buna sa reduci inflamatia pe cat posibil. Poti reduce semnificativ inflamatia si mari utilizarea glucozei prin inlocuirea unei parti din garsimi si carbohidratilor rafinati cu acizi grasi esentiali. Suplimentele cu omega-3 si omega-6 sunt execelente in aceasta privinta.

Leptina si glanda tiroida

Se stie ca atunci cand tii o dieta restrictiva caloric conversia hormonului tioridic T4 in T3 este incetinita.  Ce nu stiu multi este ca leptina are un rol cheie in mentinerea ridicata a acestei conversii. Cand creierul "simte" ca este suficienta leptina, semnaleaza ficatului sa converteasca hormonul inactiv T4 in cel activ, T3. Ficatul opreste procesul cand creierul precepe semnalul de foamete, adica exact ce se intampla cand esti rezistent la leptina.

Cum putem remedia rezistenta la leptina?

Rezistenta la insulina si rezistenta la leptina sunt inseparabile, si derivate din "inflamarea metabolica". Daca remediezi rezistenta la insulina se remedieaza si cea la leptina, si viceversa.

Alte metode sunt reducerea inflamatiei, imbunatatirea sanatatii ficatului, suprarenalelor, etc.

Metode practice de scadere a rezistentei la leptina

Slabeste, si ramai asa. Este evident, nu? Si prin slabire nu ma refer piele si os; si ma refer la nivele cat mai reduse de grasime corporala, si masa musculara...ei bine, depinde de tine, cat de multa iti doresti. Nu urma perioade de acumulare de masa lungi. Ramai in jurul unei anume greutati, fara oscilatii foarte mari. Cu cat aduni pe tine mai multa grasime, cu atat va fii apoi mai greu sa scapi de ea.

Adauga oricarei diete perioade de incarcare/mese la care trisezi. Am mai vorbit in alte articole despre mesele trisate. Cand stai mai mult timp in deficit caloric, adaugarea unor mese trisate, periodic, previne perceptia de foamate, la nivelul creierului. Si asta va preveni instalarea rezistentei la leptina. Unii spun ca poti avea si 1-2 zile pe saptamana, in care sa mananci orice vrei, dar ca sa pastram un echilibru si sa fim cat mai realisti, 1-2 mese, poate 3, pe saptamana sunt suficiente pentru mai toata lumea.

Limiteaza inflamatile Grasimea (tesut adipos alb), nu doar produce leptina, dar adaposteste si celule imunitare care genereaza citokine; aceasta cresc inflamatia din corp.

Nu exagera cu carbohidratii. Nivele mari de insulina cauzeaza rezistenta la insulina, ceea ce duce la o inflamatie crescuta. Rezistenta la insulina si rezistenta la leptina sunt atat de interconectate incat remedierea uneia o rezolva si pe cealalta.

Dormi. Lipsa cronica sau acuta a somnului, reduce nivelele serice de leptina. Lipsa somnului creste si inflamatia, chiar si privarea moderata de somn. Asa ca, dormiti cele 8 ore de frumusete in fiecare nopate. Puteti sa tindeti chiar spre 9.

Suplimente pentru combaterea rezistentei la leptina

Calciu. Suplimentarea cu calciu ajuta la reducerea rezistentei la leptina, desi mecanismul prin care o face nu este pe deplin inteles.

Taurina. Daca esti rezistent la leptina, suplimentarea cu aminoacidul taurina te poate ajuta. De asemenea ajuta si la alte dereglari metabolice precum obezitatea, rezistenta la insulina sau ateroscleroza.

ALCAR. Chiar daca nu s-a confirmat la oameni, experimentele pe animale au aratat ca suplimentarea cu acetil L-carnitina (ALCAR) poate ajuta la remedierea rezistentei la leptina.

AGE. Acizii grasi esentiali reduc inflamatia.

Wow, a durat ceva articolul asta. Numai bine, si incercati pe cat posibil sa NU deveniti rezistenti la leptina, pentru a nu va ingreuna viata degeaba.

Referinte

Cel mai bun stimulator al masei musculare

Steroizi.ro - sursa ta de informatii pentru cele mai noi tehnici de antrenament,

cele mai bune planuri nutritionale si cele mai eficiente metode de slabire si definire.

Oricare ar fi scopul tau, noi iti punem la dispozitie uneltele de care ai nevoie pentru a iti construi corpul pe care il vrei.